A fi salvator montan presupune abilități pe care nu le are oricine. Această activitate este mai mult decât o meserie. Presupune dedicare, foarte mult antrenament zilnic, spirit de sacrificiu, atenție deosebită, dar mai ales pasiune. Unul dintre salvatorii români care au lucrat la Serviciul Salvamont din anii 80 este Sabin Cornoiu, care povestește cum se face această meserie. Avea 20 de ani când a-nceput activitatea la Salvamont, în anul 1985, în urma unui tragic accident petrecut în munții Parâng. Atunci și-au pierdut viața patru persoane, ale căror trupuri au fost greu de recuperat de pe munte. Din anul 1993 conduce Serviciul Public Județean Salvamont Gorj, cel care în anul 1996 a devenit primul cu personalitate juridică din România.
Cum ați început activitatea la Serviciul Salvamont?
Sabin Cornoiu: Consiliul Popular Gorj a luat decizia de a înființa o structură Salvamont și la nivelul județului. Un anunț în ziarul local invita iubitorii de munte, schiorii și alpiniștii la o-ntrunire în care să se pună bazele unei prime forme de organizare a Salvamontului Gorjean. Am văzut acest anunț și, alături de 20-30 de persoane, am participat la această primă ședință de constituire a centrului Salvamont Gorj. Aveam 20 ani, practicam schiul și alpinismul și, după primele luni de selecție și testări, am fost ales șeful uneia dintre cele două formații de salvatori ce alcătuiau Centrul Salvamont Gorj.
A urmat o perioadă intensă de pregătire, schiorii învățau să se cațere, alpinistii să schieze, toți făceam patrulări intense, pentru a recunoaște viitoarea zonă de activitate. Am urmat școlile naționale Salvamont și am primit certificatul de salvator montan. În anul 1991 am fost selectat și am făcut parte din generația de instructori Salvamont absolvenți ai primului curs de acest gen organizat în țara noastră și mă pot mândri cu zeci de elevi care au ajuns să salveze vieți.
Ce anume îi poate îndemna pe tineri să facă această alegere, de a deveni salvatori montani?
Sabin Cornoiu: Să devii salvator montan este ca o încununare a activității montane. După ce au cunoscut și iubit muntele, au practicat sporturi montane, o parte dintre oamenii de munte își propun provocarea finală, să devină salvatori montani și să își pună în slujba salvării de vieți toată experiența acumulată.
Ce determină asta? Poate ceva intern, nedefinit, ceva ce au numai oamenii cu vocație de salvator. Poate o tragedie produsă pe munte, cu cineva drag, sau poate chiar faptul că și el a fost salvat cândva. Profesia de salvator montan presupune riscuri asumate, impune foarte bune aptitudini sportive, fizice și psihice, bună pregătire în orientarea în teren, prim ajutor, capacitate de observare, analiză și decizie, abilități interpersonale dezvoltate, capacitate de lucru în echipă, program de lucru îndelungat, imprevizibil și în condiții grele: stres, întuneric, condiții meteo extreme, încărcare psihică mare, mediu infestat microbiologic, influență permanentă a factorilor de risc etc. Dacă la toate acestea adăugăm caracterul voluntar, fără foloase financiare ale activității, pentru salvatorii voluntari, sau remunerația mică a celor angajați, firesc se poate pune și întrebarea: De ce să fii salvator montan? De asemenea, indiferent de nivelul de pregătire în schi sau alpinism, dacă aspirantul nu are, pe lângă
dragostea și pasiunea de a merge pe munte, și spiritul de sacrificiu pentru a ajuta, nu poate deveni salvator. Răspunsuri pot fi multe, mai mult sau mai puțin relevante, dar cel mai aproape de adevăr este cel care descrie împlinirea sufletească pe care o oferă aceea fracțiune de secundă în care simți senzația unică pe care ți-o dă sentimentul că ai salvat un om, a cărui viață, într-un anumit moment, a fost doar în mâinile tale și ale colegilor tăi de echipă.
Cum se antrenează un salvamontist? Există un număr de ore de antrenament, cursuri speciale?
Sabin Cornoiu: Antrenamentele se fac periodic, chiar lunar sau bilunar, și urmăresc menținerea condiției fizice și a aptitudinilor sportive ale salvatorilor, precum și omogenizarea membrilor echipei. Antrenamentele se organizează în funcție de specificul zonei, precum și de sezonalitate.
Care este programul de lucru al unui salvamontist?
Sabin Cornoiu: Programul de lucru se împarte în două categorii: normal, efectuat în bazele Salvamont, sau în acțiunile de patrulare, program de 8,12, 24 de ore sau program de lucru variabil, în care salvatorii pleacă la o acțiune de salvare, care se poate întinde peste perioada de lucru normală pe care o avea în ziua respectivă.
Sunt aceleași dotări în toate zonele țării?
Sabin Cornoiu: Baremele de dotare ale echipelor sunt unice la nivel național, dar pot exista zone în care anumite echipamente să nu fie necesare unei echipe și acestea să nu și le introducă în dotare. De exemplu, echipamente de intervenție în lacuri alpine; sunt județe care nu au astfel de lacuri și nici nu au nevoie de astfel de echipamente. Bineînțeles că pe lângă sursa principală de finanțare, stabilită prin lege, respectiv bugetele județene sau locale, echipele, când este posibil, identifică și accesează programe de finanțare și își dezvoltă permanent baza materială. Dotările sunt identice pentru fiecare formație Salvamont și există bareme bine stabilite prin legislația națională.
Care sunt diferențele între angajați și voluntari?
Sabin Cornoiu: Există doar două diferențe între angajați și voluntari: primii primesc salariu, iar a doua, angajații sunt resursa sigură de intervenție, ca echipă de prim răspuns, iar voluntarii constituie resursa de sprijin la nevoie. În rest, au aceeași pregătire profesională, se supun acelorași reguli de atestare și reatestare, au aceleași drepturi de hrană, cazare, transport și echipare ca salvatorii angajați. Sunt incluși în programele de patrulare și asistență de specialitate, situație în care intervin la accidente, în cadrul e chipei de pr im răspuns.
Cum poate cineva să devină angajat al Salvamont?
Sabin Cornoiu: Salvatorul montan este persoana calificată profesional să desfășoare activități de patrulare preventivă, de asigurarea permanenței în bazele, punctele și refugiile Salvamont, de căutarea persoanei dispărute, acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare și transportarea accidentatului sau a bolnavului până la predarea acestuia la Ambulanță, SMURD, elicopter sau la prima unitate sanitară. Primul pas pe care trebuie să îl facă cineva care vrea să devină salvator montan este să găsească o echipă Salvamont în apropierea zonei în care locuiește sau în munții în care merge mai des. În cadrul acestei echipe, ca aspirant la profesia de salvator montan, va avea ocazia să descopere specificul activității de salvare montană, să intre în contact cu partea nevăzută, cea mai puțin sesizată din exterior, să se confrunte cu greutățile, trăirile și încercările fizice și psihice ale acestui domeniu de activitate, astfel încât să poată decide, în funcție de ceea ce simte, dacă dorește cu adevărat să facă din acest minunat fenomen, salvarea montană.
Condiții care trebuie îndeplinite
În România, profesia de salvator montan este reglementată prin Legea nr. 200/2004 completată cu OUG nr. 109/2007 și este încadrată la Profesiile reglementate pentru care durata de studii este inferioară duratei de 3 ani de studii superioare, având codul COR 541904. Conform art. 24 din H.G. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți, poate deveni salvator montan orice persoană care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții: are vârsta de cel puțin 18 ani; nu are antecedente penale; are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată prin fișa medicală; a parcurs formele de pregătire profesională și a efectuat un stagiu de aspirantură, stabilite de ANSMR; are o conduită demnă și morală; a promovat examenul de atestare în profesie organizat de ANSMR. Asociația a stabilit o perioadă minimă de doi ani de pregătire profesională pe plan local, realizată în centre Salvamont acreditate ca furnizori de formare profesională, pentru stagiul de salvator montan aspirant, de minimum 160 de ore.
Sabin Cornoiu este președintele Asociației Naţionale a Salvatorilor Montani din România (ANSMR) și director SPJ Salvamont Gorj.