Concret, COR va fi armonizată și actualizată automat cu noile ocupaţii incluse în Clasificarea Europeană a Aptitudinilor/Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESCO), potrivit unei propuneri legislative recent înregistrate la Senat.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, pusă săptămâna trecută pe masa senatorilor de trei parlamentari USR și fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, în prezent deputat neafiliat, are ca obiectiv sincronizarea şi armonizarea COR cu legislația europeană din acest domeniu.
Potrivit inițiatorilor, într-o piaţă a muncii aflată într-o continuă dinamică, caracterizată de schimbări profunde, este nevoie nu numai de actualizarea ocupaţiilor româneşti cu cele din UE, ci și de armonizarea terminologiei cu cea existentă la nivel european.
„O raţiune fundamentală care justifică prezentul demers legislativ este reprezentată inclusiv de situaţia cetăţenilor români din diaspora care au fost angajaţi în străinătate, practicând anumite profesii sau meserii din ESCO, care se reîntorc în ţară şi care nu pot să îşi continue activitatea profesională din simplul motiv că COR nu prevede acele ocupaţii”, se arată în expunerea de motive.
Procedura actuală, anevoioasă și birocratică
În prezent, din punct de vedere procedural, actualizarea şi înscrierea unor noi ocupaţii în COR se realizează exclusiv la solicitarea celor interesați, prin depunerea unei cereri-tip și a unei fişe descriptive care să justifice necesitatea ocupaţiei în economia naţională, „Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Institutul Naţional de Statistică având competenţa de a analiza şi aproba lista noilor ocupaţii propuse de către cetăţeni”.
Chiar dacă, printr-un act normativ din 2022, se prevede o procedură simplificată în ipoteza solicitării înscrierii unor ocupaţii care sunt deja existente la nivelul UE în ESCO, de cele mai multe ori, procedura este una anevoioasă, susțin inițiatorii proiectului de lege, deoarece le impune solicitanţilor „să exercite un rol activ în elaborarea documentaţiei necesare, care de multe ori este irelevantă, prin raportare la necesitatea obiectivă, evidentă a includerii unei noi ocupaţii la nivelul COR”.
Cei patru parlamentari dau ca exemplu includerea în COR, în februarie 2023, a unei serii de ocupaţii noi – precum: broker de servicii pentru afaceri, inginer în domeniul securităţii TIC, tehnician imprimare 3D -, care există deja la nivelul ESCO. „Cu titlu de exemplu, ocupaţia de inginer în domeniul securităţii TIC se regăseşte în ESCO sub titulatura de 3511 Information and Communications Technology Operations Technicians”, explică aceștia.
De cele mai multe ori, spun inițiatorii proiectului, ocupaţiile necesare pieţei muncii din România există deja la nivelul ESCO, fiind reglementate la nivel european.
Lista va include și aptitudinile și competențele necesare
Mai mult, spun ei, ESCO nu doar că listează ocupațiile, dar oferă și detalii privind aptitudinile și competențele necesare pentru fiecare, facilitând astfel recrutarea forței de muncă.
Prin urmare, propunerea legislativă urmărește să atingă trei obiective majore: includerea în COR a aptitudinilor și competențelor necesare fiecărei ocupații, similar cu ESCO, actualizarea automată a COR cu noile ocupații din ESCO și armonizarea completă a ocupațiilor din COR cu cele din ESCO.
„Actualizarea Clasificării ocupaţiilor din România se realizează prin raportare la actualizările Clasificării europene a aptitudinilor/competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor, denumită în continuare ESCO, din oficiu, dar nu mai târziu de 3 luni de la data fiecărei actualizări ESCO, sau la solicitarea celor interesaţi sau în baza unor reglementări speciale, prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică”, stipulează proiectul de lege.
Potrivit unui proiect de Ordin al ministrului Muncii, aflat în transparență decizională până la începutul lunii aprilie, COR va fi completată în curând cu încă șapte ocupații: farmacist primar, inginer transporturi rutiere de mărfuri, inginer transporturi rutiere de persoane, manager de cost pentru dezvoltarea proiectului, programator grafic de execuție pentru realizarea proiectului, tehnician mecatronist și atașat pentru muncă și afaceri sociale.
Meseriile fără căutare, eliminate
Pe lângă adăugarea de noi ocupații, cerute de piața muncii, lista ocupațiilor din România are nevoie și de câte o curățenie printre meseriile care, în prezent, au rămas fără căutare. Astfel, din patru în patru ani, pe baza unor analize ale pieţei muncii, Ministerul Muncii şi Institutul Naţional de Statistică elimină din COR ocupaţiile care nu se mai practică. Iar unele dintre ele au denumiri chiar hilare, în special pentru cei din Generația Z (născuți între 1997 și 2012), care au crescut, practic, în fața ecranelor.
„În funcție de evoluțiile comunicate de Institutul Național de Statistică, unele dintre ocupațiile din România sunt înlăturate din COR. De exemplu, în cursul anilor trecuți, au fost eliminate ocupații precum telexist, inspector telegrame, râșnitor smalț, turnător valuri, pâslitor, scuturător, pieptănător, destrămător, operator scămoșetor etc., care nu mai aveau căutare”, transmitea Ministerul Muncii la începutul lunii trecute.
Însă, pe lista postată pe site-ul instituției, se regăsesc 62 de ocupaţii care au fost eliminate din COR. Printre acestea amintim și: ștanțator de filme, lucrător în bataje (bătător), melițator in și cânepă, montator la lipit ace, preparator de cheag, sortator de păr sau valorificator de glande.