Rusia ar fi dispusă să renunțe la mici zone ocupate în nordul Ucrainei, însă ar cere Kievului să se retragă complet din regiunile Donețk și Luhansk – teritorii pe care Moscova nu a reușit să le cucerească integral. Propunerile de pace au fost discutate la întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe o bază aeriană din Alaska, potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Reuters.
Trump: „Suntem aproape de un acord”
Deși summitul nu a adus armistițiul dorit, Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News că discuțiile cu Putin au vizat transferuri de teritorii și garanții de securitate pentru Ucraina, iar cele două părți ar fi ajuns „în mare parte la un acord”.
„Cred că suntem destul de aproape de o înțelegere. Ucraina trebuie să fie de acord. Poate că vor spune ‘nu’”, a subliniat fostul președinte american.
Ce prevede planul rusesc
Conform surselor, oferta Moscovei include:
-
retragerea completă a trupelor ucrainene din Donețk și Luhansk, în schimbul înghețării frontului în Herson și Zaporijia;
-
renunțarea Kievului la obiectivul aderării la NATO, dar cu posibile garanții de securitate „de tip Articolul 5”, în afara alianței;
-
recunoașterea oficială a suveranității ruse asupra Crimeei, anexată în 2014;
-
ridicarea parțială a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei;
-
statut special pentru limba rusă și drepturi garantate Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina.
În schimb, Moscova ar fi dispusă să returneze Ucrainei teritorii relativ mici ocupate în regiunile Sumy și Harkov, care însumează aproximativ 440 km².
Reacția Ucrainei și a Europei
Pentru Kiev, propunerile sunt inacceptabile. Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric ideea retragerii din Donețk, pe care o consideră o linie defensivă vitală împotriva avansului rusesc. Ucraina controlează în prezent aproximativ 6.600 km² din Donbas, regiune revendicată de Rusia.
Liderii europeni au fost informați de Trump despre discuțiile cu Putin, însă nu este clar dacă planul reprezintă o ofertă finală a Kremlinului sau doar o strategie de negociere.
Context sensibil: religie și influență rusă
O altă condiție a Moscovei vizează funcționarea liberă a Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina. Serviciile de securitate de la Kiev acuză instituția de complicitate la războiul Rusiei, prin propagandă și sprijin logistic pentru spioni. Parlamentul ucrainean a adoptat deja o lege care interzice organizațiile religioase afiliate Moscovei, însă aceasta nu a fost încă pusă în aplicare.
Președintele Zelenski urmează să călătorească luni la Washington pentru a discuta direct cu Donald Trump despre viitorul conflictului. În acest moment, soarta războiului din Ucraina pare să depindă de o ecuație complicată între dorințele Moscovei, presiunile Washingtonului și rezistența Kievului.