Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) este o organizație internațională înființată în 1998, cu sediul la Viena, responsabilă de implementarea Convenției privind protecția fluviului Dunărea. Misiune principală a forului este asigurarea utilizării durabile și echitabile a întregului bazin hidrografic al Dunării. Comisia reunește 14 țări contractante, inclusiv România, și, printre altele, are ca atribuții să coordoneze implementarea Directivei Cadru a Apei a UE sau să administreze planurile de management pentru prevenirea inundațiilor și reducerea poluării în bazinul dunărean. În octombrie 2025, comisia a avut o întrunire de urgență la Budapesta, unde a fost dezbătut un singur punct: „Punctul Critic Bala”.
Jurnalul a intrat în posesia raportului ICPDR care, în cele 45 de pagini, atenționează repetitiv: în „intersecția” unde Armata Română „a rezolvat problema” cu peste o sută de kilograme de explozibil - care au prăbușit o stâncă între Dunărea Veche și Brațul Bala - trebuiau luate câteva măsuri-standard. Măsurile ar fi rezolvat problemele apei, navigației, aprovizionării CNE Cernavodă (pentru patru reactoare), ba chiar și a migrației sturionilor, zona fiind importantă pentru habitatul acestora. Prima măsură, conform comisiei internaționale ar fi trebuit să fie restaurarea și renaturarea unui vechi traseu meandrat al brațului Bala. Așa s-ar fi extins brațul pe o lungime de aproximativ 1.600 m. „Scopul este crearea unei rute alternative sigure pentru migrația sturionilor”, se arată în raport. Cu acest punct s-ar fi trecut peste criticile ONG-urilor de mediu care, de două ori, au blocat „proiectul Bala”.
Al doilea pas ar fi fost supraînălțarea pragului de fund existent pe brațul Bala („ridicarea pragului de fund de la cota actuală până la nivelul de +6,5 m”). Rolul acestei măsuri era de a opri trecerea excesivă a apei pe brațul Bala („care preia istoric 90% din debit la ape scăzute”) și de a ridica nivelul Dunării în zona de bifurcație cu până la 1,20 de metri.
A treia măsură era ca autoritățile române să efectueze un dragaj complementar pe Dunărea Veche. Lucrările ar fi trebuit să se executate între kilometrii fluviali km 345+500 și km 343 pentru a asigura redistribuirea optimă a debitului de apă către Dunărea Veche.
În fine, o altă măsură din pachetul care ar fi trebuit să elimine problema de pe fluviu era, conform comisiei, relocarea zonei de bifurcație (cam pe acolo unde ministrul Miruță se declara mulțumit că a dat cu explozibil). Practic s-ar fi modificat configurația geometrică prin mărirea unghiului de bifurcație, ajustarea având un dublu rol: „pe de o parte optimizează siguranța navigației la intrarea pe braț, iar pe de altă parte reechilibrează hidrodinamica fluviului”.
Soluția pentru Cernavodă
O parte din raport se referă și la Centrala Nucleară Cernavodă și impactul planului comisiei asupra acesteia: „Soluția are beneficii indirecte, asigurând apa de răcire pentru patru reactoare la CNE Cernavodă, cu o probabilitate de peste 97 la sută, fiind o condiție pentru construcția reactoarelor 3 și 4 (…). Impactul asupra gradului de asigurare a apei de răcire pentru 4 unități în funcțiune pe amplasamentul CNE Cernavodă a fost evaluat mai întâi în 2019 și reconfirmat în 2023. Ambele studii au fost realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. Studiile au concluzionat că, odată cu implementarea măsurilor propuse, gradul de asigurare a apei de răcire necesare pentru 4 unități în funcțiune pe amplasamentul CNE Cernavodă va fi de 100 la sută”. În viziunea comisiei internaționale, faptul că Guvernul României a emis, în 2023, Legea 74 (privind acordul de sprijin dintre stat și Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. în vederea retehnologizării și finalizării unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă), reprezintă o recunoaștere implicită a soluțiilor emise pentru rezolvarea problemelor de la „punctul critic Bala”.
Cronologia incompetenței
„Punctul critic Bala” ar fi trebuit „reparat” încă de acum 23 de ani, așa arată raportul ICPDR. Comisia a publicat o dată cu raportul și o cronologie care demonstrează cum s-a ajuns la această situație dezastruoasă, în care CNE Cernavodă este la un pas să oprească și ultimul reactor din pricina lipsei de apă pentru răcire.
Astfel, în 2003 a fost efectuat un studiu de fezabilitate între Călărași și Brăila. Au fost identificate zece puncte critice. Trei - printre care și Bala - au fost prioritizate pentru a fi rezolvate. 2007: a fost emis acordul de mediu pentru efectuarea lucrărilor la Bala. La doi ani distanță, în 2009, lucrările s-au oprit! A intervenit organizația World Wildlife Fund (WWF), care a dorit implementarea unui program de monitorizare a impactului lucrărilor asupra mediului și asupra migrației sturionilor. Monitorizarea a durat șapte ani. În paralel, în 2011, au fost reluate lucrări, din nou, la „punctul critic”.
2013: „Execuția pragului de fund de pe Bala (lucrări publice câștigate la licitație de două companii din România - n.n) a fost oprită la 50 la sută din nivelul proiectat. Au existat îngrijorări cu privire la viteza apei pe pragul de fund, care ar fi afectat migrația sturionilor. Intervenția a fost a WWF”, se arată în raportul comisiei. Aceasta arată că în acel moment a apărut necesitatea unui nou studiu de fezabilitate care, pe lângă, lucrările deja executate, să rezolve și celelalte probleme apărute. Și, astfel, în 2015 apare un nou contract între statul român și o un consorțiu de firme pentru realizarea studiului. Surpriză sau nu, consorțiul era format din Egis Franța, Compagne Nationale du Rhone și Egis România. Ultima entitate din consorțiu este bine știută, de aici lansându-se în politică Clotilde Armand. Coincidență poate, în 2015 guvernarea a fost preluată de „aliatul” lui Clotilde, Dacian Cioloș. Valoarea contractului a fost de aproximativ 3,5 milioane de lei.
În 2016 consorțiul Egis propune primul studiu de fezabilitate pentru „punctul critic Bala”. Este respins, abia al nouălea studiu de fezabilitate a fost cel considerat eficace. În 2017 încep lucrările comisiei, aceasta fiind îngrijorată de ceea ce se întâmpla la „Punctul Bala”. Participă și reprezentanți ai Guvernului, ai AFDJ, ai Nuclearelectrica, Egis… Din 2017 și până în 2024, comisia nu mai prezintă nicio activitate la „punctul critic”, ci doar întâlniri și dezbateri în urma cărora statul român nu a făcut nimic. În 2024 apare Hotărârea Guvernului nr. 1079/2024 care aprobă indicatorii tehnico-economici și finanțarea pentru proiectul de utilitate publică și interes național „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”. Iar aici s-a oprit totul.
Citește pe Antena3.ro
