Inițiatorii, trei deputați neafiliați, printre care se numără și Antonel Tănase, vizează sporirea numărului de parlamentari de „diaspora”. Însă, așa cum este redactat proiectul de lege, el riscă, dacă ar fi adoptat, să lase unele circumscripții electorale din țară în doar un parlamentar, care ar trebui ales în sistem uninominal.
Proiectul urmărește să modifice Legea 208/2015, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și este inițiat de către foștii liberali Alexandrul Kocsis Cristea, Bogdan Alexandru Bola și Antonel Tănase. Potrivit inițiativei, articolul 4 al legii se modifică, în sensul că „pentru organizarea alegerilor, se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43. Desemnarea, numerotarea și numărul de mandate aferent circumscripțiilor electorale sunt stabilite și actualizate anual, dacă este cazul, prin hotărâre, de către Autoritatea Electorală Permanentă”.
De asemenea, ar urma să se modifice și articolul 5, în sensul că „numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea la numărul de locuitori ai fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare din lege, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare”.
Vot pentru românii de afară 11 deputați și 5 senatori
Deputații inițiatori susțin că, în forma actuală, se stabilește norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților aferentă unui deputat la 73.000 de locuitori și norma de reprezentare pentru alegerea Senatului aferentă unui senator la 168.000 de locuitori. Iar numărul locuitorilor care se ia în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent. „În acest caz, se poate observa că, în contextul în care populația României și a românilor din străinătate suferă modificări, acestea nu sunt luate în calcul”, se precizează în expunerea de motive.
Conform documentului citat, „stabilirea numărului de deputați și senatori pentru fiecare circumscripție ar trebui să fie o operațiune matematică, în funcție de norma de reprezentare, și nu o decizie politică prin care anumite circumscripții sunt suprareprezentate sau subreprezentate, cum este cazul Circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, care este subreprezentată din motive exclusiv politice”.
Potrivit AEP, 788.390 de cetățeni români cu drept de vot au domiciliul în străinătate, ceea ce, în viziunea deputaților inițiatori, „ar trebui să corespundă unui număr de 11 deputați și 5 senatori. Însă, potrivit Legii 208/2015, acestei circumscripții i se atribuie câte 4 deputați și 2 senatori”.
Consiliul Legislativ demonstrează cât de periculoasă este propunerea
Contrar celor susținute de inițiatori, Consiliul Economic și Social, partea patronală, a avizat negativ proiectul, arătând că numărul de mandate aferent circumscripțiilor electorale este stabilit de Anexa 1 a legii, pe care proiectul vrea să o abroge, și nu poate fi modificat decât prin revizuirea legii. „Lăsarea prerogativelor de a adapta numărul de mandate la latitudinea Autorității Electorale Permanente nu prezintă suficiente garanții de stabilitate și imparțialitate”, se arată în acest aviz.
La rândul lui, Consiliul Legislativ a avizat tot negativ proiectul de lege, fiind și mai tranșant. Concret, se precizează că delegarea către AEP a atribuției de stabilire a numărului de mandate de deputați și senatori încalcă prevederile Constituției. „Situația Populației după domiciliu, întocmită de Institutul Național de Statistică, evidențiază doar populația cu domiciliul în țară. Respectiva situație nu are în vedere și cetățenii cu domiciliul în afara țării, astfel încât numărul de mandate aferent circumscripției electorale nr. 43 (cea pentru românii din străinătate – n.red.) nu ar putea fi determinat printr-o operațiune matematică de către Autoritatea Electorală Permanentă”, subliniază Consiliul Legislativ.
Mai mult, în avizul negativ, instituția mai arată că inițiatorii vor să elimine condiția prevăzută în lege conform căreia numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală nu poate fi mai mic de doi, iar cel de deputat mai mic de 4. Dacă legea ar trece, arată documentul citat, „anumite circumscripții electorale ar avea alocat un singur mandat, iar în unele circumscripții, senatorii și deputații ar urma să fie aleși prin scrutin uninominal. Or, potrivit legii, senatorii și deputații se aleg prin scrutin pe listă”.
AUR a votat „pentru”. USR s-a abținut de la vot
Nu doar Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat negativ proiectul de lege, ci și cele două comisii raportoare ale Senatului. Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică au remis rapoarte de respingere, rapoarte care au intrat, la data de 7 decembrie 2022, la vot în Plen.
Atunci, din cei 108 senatori prezenți, 77 au votat pentru adoptarea raportului de respingere și, în consecință, pentru trântirea legii. Este vorba despre 29 de parlamentari PNL, 41 de la PSD, 5 de la UDMR, un neafiliat și unul de la USR. Împotriva raportului de respingere și, în consecință, pentru adoptarea legii, au votat 11 senatori, dintre care 9 de la AUR și doi neafiliați. 20 de USR-iști și un neafiliat s-au abținut de la vot.
În 12 decembrie, legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație au termen să depună raportul final până la data de 28 decembrie.