Subtextul diplomatic din spatele unui SMS care spune multe despre noua ordine geopolitică
Un mesaj privat trimis de Emmanuel Macron lui Donald Trump, devenit public după ce președintele american l-a distribuit fără rețineri, oferă o radiografie rară a modului în care liderii lumii încearcă să-l influențeze pe ocupantul Casei Albe. Dincolo de formulările politicoase, textul dezvăluie tensiuni profunde privind Groenlanda, Rusia, Iranul și viitorul relațiilor transatlantice.
Diplomația prin SMS, un risc major
A intra în conversațiile private ale lui Donald Trump poate fi o sabie cu două tăișuri. Lumea află mai multe despre stilul președintelui american, dar și despre adevăratele intenții ale interlocutorilor săi. Obiceiul lui Trump de a publica capturi de ecran cu mesajele liderilor străini — în locul comunicatelor oficiale, atent „igienizate” — oferă o perspectivă fără precedent asupra culiselor puterii globale, potrivit Politico.
Un astfel de exemplu este mesajul trimis de președintele francez Emmanuel Macron, a cărui autenticitate a fost confirmată de Palatul Élysée. Conținutul său pare, la prima vedere, conciliant. În realitate, el trădează o luptă subtilă pentru influență într-o ordine geopolitică tot mai instabilă.
„Prietene” – un cuvânt greu în relația Macron–Trump
Ce a spus: „Prietene”
Ce a vrut să spună:
Macron îl numește pe Trump „prieten”, așa cum a făcut-o și public în repetate rânduri. De-a lungul timpului, au existat întâlniri cordiale între cei doi, însă relația lor rămâne una volatilă, marcată de gesturi demonstrative și ironii reciproce.
Cu doar o zi înainte de publicarea mesajului, Trump îl ironiza pe Macron pentru refuzul de a se alătura „Consiliului Păcii” propus de Washington pentru Gaza. Mai mult, liderul american a sugerat că Macron este un președinte „pe cale de dispariție” și a amenințat Franța cu tarife de 200% pentru vinuri și șampanie.
Siria, terenul comun folosit ca pansament diplomatic
Ce a spus: „Suntem complet aliniați pe Siria”
Ce a vrut să spună:
Siria este unul dintre puținele subiecte unde Parisul și Washingtonul par să fie de acord, ambii susținându-l pe Ahmed al-Sharaa ca lider, în ciuda trecutului său controversat. Macron folosește acest punct comun pentru a masca numeroasele divergențe: sprijinul SUA pentru extrema dreaptă europeană, reglementarea giganților tech, războiul din Gaza, schimbările climatice sau rolul ONU.
Iranul, consens fragil și linii roșii clare
Ce a spus: „Putem face lucruri mari în privința Iranului”
Ce a vrut să spună:
Franța și SUA sunt de acord asupra sancțiunilor împotriva Iranului, pe fondul represiunii violente a protestelor. Totuși, diferențele sunt majore: Parisul respinge categoric ideea bombardării Iranului, scenariu vehiculat de Trump. Nu trebuie uitat că Franța a fost unul dintre arhitecții acordului nuclear din care Trump s-a retras în primul său mandat.
Groenlanda, miza care zguduie alianțele
Ce a spus: „Nu înțeleg ce faci cu Groenlanda”
Ce a vrut să spună:
Aceasta este, probabil, cea mai diplomatică formulare a lui Macron pentru una dintre cele mai explozive crize actuale. Public, Franța a avut un ton mult mai dur față de intențiile lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, inclusiv prin presiuni comerciale asupra aliaților europeni.
Macron a cerut activarea Instrumentului Anti-Coerciție al UE, așa-numita „bazooka comercială”, în timp ce Germania preferă încă diplomația. Franța a trimis deja trupe în Groenlanda și ia în calcul desfășurări militare suplimentare, fără a oferi detalii.
Jocul summit-urilor și fisurile UE
Ce a spus: „Pot organiza o întâlnire G7 la Paris, joi după-amiază, după Davos”
Ce a vrut să spună:
Momentul ales ridică semne de întrebare. Propunerea ar fi coincis cu un summit de urgență al liderilor UE la Bruxelles, riscând să transmită un mesaj de dezbinare în interiorul blocului comunitar.
Macron mizează pe formatul G7, unde Franța deține președinția rotativă și unde sunt prezenți actori-cheie pentru Arctica, precum Marea Britanie și Canada. NATO, deși esențial pentru securitatea europeană, nu este conceput pentru situații în care un stat membru amenință un alt aliat.
Rusia la masă, un pariu periculos
Ce a spus: „Pot invita ucrainenii, danezii, sirienii și rușii în marja întâlnirii”
Ce a vrut să spună:
Disponibilitatea lui Macron de a aduce Rusia la aceeași masă cu Ucraina și Danemarca, chiar și informal, va stârni neliniște în Europa. Deși liderul francez pledează pentru reluarea dialogului cu Vladimir Putin, bombardamentele asupra Ucrainei continuă, iar Moscova nu a oferit semnale reale de deschidere. Invitația riscă să pară o reabilitare prematură a Kremlinului.
Cina de la Paris, arma secretă
Ce a spus: „Hai să luăm cina împreună la Paris, joi, înainte să te întorci în SUA”
Ce a vrut să spună:
Macron știe că fastul și protocolul funcționează cu Trump. O cină la Paris poate fi mai eficientă decât un summit rigid. Strategia a dat rezultate la summitul NATO de la Haga, unde Trump a fost tratat cu onoruri și flatare.
Președintele francez a folosit „diplomația cinei” și cu Viktor Orbán, cu rezultate însă inegale.