Deși, nu de mult, l-a iritat serios pe șeful administrației de la Washington prin declarațiile sale despre „moartea cerebrală” în care ar fi intrat NATO, președintele Franței, Emmanuel Macron, recunoaște acum limitele militare ale europenilor. El a trimis-o la Casa Albă pe șefa armatei franceze, în speranța că aceasta va reuși să-l convingă pe Donald Trump să nu-și retragă trupele din Africa de Vest și să nu lase Franța singură în fața jihadiștilor din Al-Qaeda.
Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a ajuns ieri la Washington, unde a primit o misiune extrem de dificilă: ea trebuie să convingă administrația Trump să renunțe la planurile sale de a scoate trupele americane și tehnica lor militară din Africa, continent unde contingentele Franței încearcă, de circa șapte ani, să sprijine forțele locale în lupta contra extremiștilor islamiști. Parly tocmai a încheiat o vizită în Sahel, zona de tranziție ce se întinde de la deșertul Sahara la regiunea de savană Sudan și care cuprinde porțiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad, Etiopia și Sudan. Sahel este scena unor confruntări permanente între jihadiști și armate naționale, sprijinite de trupe din statele occidentale. Parisul și aliații săi europeni consideră că regiunea a devenit critică din punctul de vedere al asigurării securității Europei contra extremiștilor islamiști, precum și al menținerii unui control asupra exodului de imigranți care tranzitează Marea Mediterană. În 2012, partea nordică din Mali a intrat sub controlul jihadiștilor din rețeaua teroristă Al-Qaeda, după ce armata țării aflate în vestul Africii nu a reușit să înăbușe o rebeliune locală. Deși, un an mai târziu, campania militară condusă de Franța i-a făcut pe insurgenți să se retragă, jihadiștii s-au regrupat și s-au axat pe o tactică de tip „lovește și fugi”, provocând numeroase victime în zonele în care acționează. Pe lângă trupele franceze, în Mali mai sunt staționați 15.000 de militari din contingentele ONU pentru menținerea păcii. În momentul de față, Franța are desfășurați în zonă peste 4.500 de militari pentru a sprijini forțele naționale din Mali, Mauritania, Niger, Burkina Faso și Ciad.
Greu fără americani
SUA sunt un aliat-cheie al Franței în regiune, asigurând informații și monitorizare aeriană prin intermediul dronelor americane, precum și realimentare în zbor și transport logistic, prin operațiuni ce se ridică la un cost anual de 45 de milioane de dolari. Din acest punct de vedere, implicarea militară a SUA a devenit esențială. Trump insistă însă că SUA trebuie să se axeze pe pericolul reprezentat de Rusia și China, Africa nefiind o amenințare directă la adresa securității naționale a Americii. Prin prisma acestei doctrine, Pentagonul a anunțat deja că o decizie privind o retragere a celor 7.000 de trupe speciale americane aflate în Africa, în special a celor din regiunea Sahel, ar putea fi luată până la sfârșitul lui martie. Macron a recunoscut imediat că o eventuală retragere americană „este o veste extrem de proastă”, în condițiile în care statele din UE au arătat foarte puțin entuziasm față de operațiunile din Africa.
„Implicarea americană în regiune este esențială, deoarece SUA asigură capacități militare critice, ce nu pot fi înlocuite.”
Oficial al președinției franceze