Proiectul de modificare a legislației cu privire la pensiile de serviciu modifică mai multe acte normative, în special Legea 303/2022, privind statutul magistraților, însă nu și Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Acest ultim act normativ, cu caracter organic, statuează clar că, la încetarea mandatului, judecătorii Curții beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din venitul brut lunar încasat. Intenția Executivului de a umbla la pensiile magistraților a iscat un adevărat război între Ilie Bolojan și CSM, instituție care nu recunoaște abilitarea legală a premierului de a iniția astfel de propuneri.
Război total cu privire la intențiile premierului Ilie Bolojan de a modifica legislația cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților. Șeful Executivului a prezentat un draft al acestor noi măsuri preconizate, însă pe care nici Ministerul Justiției, nici Ministerul Muncii, dar nici organismele relevante ale sistemului judiciar nu le-au cunoscut până la momentul prezentării lor în conferința de presă de la Palatul Victoria, cu atât mai puțin să fi fost consultate cu privire la oportunitatea, legalitatea și constituționalitatea acestor reglementări.
Juriștii, care, în cursul zilei de marți, au așteptat să vadă cu ochii lor draftul acestor propuneri legislative, au constatat că acest pachet pare să fie mai mult „praf în ochi”, suspicionând că „cineva vrea ca acest proiect de modificare din nou (după 2022 și 2023) a pensiilor magistraților să nu treacă în veci de Curtea Constituțională. Practic, au încălcat toate deciziile CCR pe pensiile magistraților de până acum. Vom vorbi de un proiect concret doar după ce acesta de acum va trece și pe la Ministerul Justiției, care azi se chinuia să facă rost de el de pe la presă”.
În ediția de ieri, „Jurnalul” a prezentat pasaje extinse din motivarea Deciziei CCR nr. 900/2023, pasaje în care judecătorii au trecut în revistă cum ar trebui să fie operate astfel de modificări, limitele modificărilor și termenul tranzitoriu aferent, pentru ca operarea unor astfel de modificări să stea în picioare din punct de vedere constituțional.
„Minunile” din draftul prezentat
Ei bine, odată cu apariția în spațiul public a draftului proiectului anunțat de Ilie Bolojan, lucrurile se complică și mai mult și pare să le dea dreptate juriștilor, care au arătat că el a fost scris în așa manieră încât să pice cu brio la Curtea Constituțională.
Cel mai clar argument este acela că, prin modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, draftul asumat de Ilie Bolojan urmărește să scadă și cuantumul pensiilor judecătorilor Curții Constituționale, dar și să crească vechimea în profesie a acestora cu zece ani.
Problema acestei intenții este dublă. Pe de o parte, prin modificarea ce se dorește a fi operată, ar urma să fie reglementat faptul că „judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică (…), cu vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 16 luni de activitate înainte de data pensionării” și, pe de altă parte, că „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate”.
Este adevărat că și în actuala formă a Legii nr. 303/2022 se reglementează și situația judecătorilor de la CCR, însă aceste reglementări sunt în concordanță totală atât cu prevederile Constituției, cât și cu cele ale Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Mandatele la CCR sunt de 9 ani
În acest sens, dacă aceste propuneri de modificări ar fi adoptate, inclusiv în ceea ce privește judecătorii CCR, va fi imposibil de aplicat condiția de vechime în această funcție de 25 de ani. Asta, deoarece, potrivit articolului 142, alineat 2 din Constituție, „Curtea Constituțională se constituie din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit”.
De altfel, reglementarea propusă este caducă, deoarece, conform articolului 143 din Constituție, pentru a putea deveni judecător la Curtea Constituțională, candidatul trebuie să aibă o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic.
Dacă adunăm cei 18 ani de vechime, ca și condiție obligatorie de a putea deveni judecător la CCR, cu cei 9 ani de mandat maximal la Curtea Constituțională, rezultă că, la încheierea acestui mandat, un astfel de judecător acumulează minimum 27 de ani de vechime în muncă juridică.
Propunerile de modificare din draft prezentate de Ilie Bolojan nu modifică, însă, ceea ce era cel mai important de modificat, și anume Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. De altfel, nici nu ar avea cum să o facă, deoarece este o lege cu caracter organic, doar Parlamentul putând să treacă o astfel de prevedere cu două treimi din voturile tuturor senatorilor și deputaților.
Legea proprie a Curții stabilește o pensie egală cu 80% din salariul lunar brut
Astfel că orice modificare ar opera Ilie Bolojan la Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor se lovește din start de reglementările organice ale legislației specifice de organizare și funcționare a Curții Constituționale atunci când este vorba să afecteze drepturile membrilor acestei instituții.
Potrivit articolului 72 din Legea 47/1992, „la încetarea mandatului (…), judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă pe 6 luni de activitate”, la care se adaugă, fără echivoc, faptul că „judecătorii Curții Constituționale, la data pensionării sau a recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizația lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale și se impozitează potrivit legii”.
CSM: Premierul nu are abilitatea de a iniția astfel de propuneri legislative
Consiliul Superior al Magistraturii i-a transmis, ieri, premierului Ilie Bolojan o adresă în care răspunde unei corespondențe inițiate de către premier cu privire la tabelul comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul justiției.
În această adresă, CSM arată că „materialul transmis nu constituie un proiect de lege inițiat și asumat de ministerele cu competențe în acest domeniu, în conformitate cu HG 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/ aprobării”.
De asemenea, susțin cei de la CSM, „propunerile communicate nu reprezintă nici o formă de inițiativă legislativă care să fie elaborată la nivelul autorității legiuitoare, în acord cu regulile procedurii parlamentare. În aceste condiții, semnalăm faptul că nu aveți abilitatea legală de a iniția un astfel de demers, motiv pentru care prezentul răspuns nu constituie un aviz consultativ în sensul dispozițiilor articolului 39 alineat 3 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii”.
În același document, se mai subliniază că CSM „nu poate fi părtaș la desfășurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiție și care, în esență, este doar o simulare de consultare a autorității judecătorești”. Adresa este semnată de către judecătoarea Elena Costache, președintele CSM.
Acuzații fără precedent la adresa șefului Executivului
Anterior, aceeași instituție a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, că „dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României” și că „intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale”.
„Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesară pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare. Intențiile Guvernului României afectează grav și componenta financiară a independenței justiției, care impune asigurarea pentru magistrați a garanției sociale reprezentată de plata unei pensii de serviciu într-un cuantum cât mai apropiat de cel al ultimului venit, deziderat pe care reducerea anunțată a cuantumului pensiei este departe de a-l mai îndeplini. Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic de incompatibilități și interdicții nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare”, se precizează în acest comunicat, la finalul căruia se arată că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”.
SURSE: Magistrații cărora Nicușor Dan nu le-a semnat ieșirea la pensie au vrut să dea în judecată Președinția
Deși este pe deplin acord cu șeful Executivului că pensiile magistraților trebuie să fie modificate printr-o nouă legislație, președintele României, Nicușor Dan, i-a tăiat, la rândul său, elanul lui Ilie Bolojan, anunțând, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni, că aceste modificări trebuie discutate cu toată lumea, inclusiv cu cei care sunt vizați de aceste modificări.
În legătură cu draftul proiectului, președintele a declarat că „orice proiect de lege are statut de text pe o foaie de hârtie. Ce contează este textul care se va regăsi în Monitorul Oficial. Contează ce am spus eu, că sper să avem un dialog și să închidem subiectul pensiilor speciale ale magistraților”.
Cu același prilej, Nicușor Dan a dat semnalul că, după o întârziere de două luni, va semna, în sfârșit, decretele de eliberare din funcție ale celor 74 de procurori și judecători avizate deja de către CSM. Însă el a afirmat că „este total aberant ca în legea actuală pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul”.
Președintele României a adăugat că a primit, până în prezent, 76 de cereri de pensionare, însă doi dintre magistrați și-au retras cererea. A dezvăluit că ar mai exista doi magistrați care i-au transmis că nu s-ar pensiona „dacă nu ar fi acest tăvălug de informații”, Nicușor Dan luând hotărârea să vorbească direct cu aceștia, pentru a-i convinge să rămână în sistem”.
Decretele de pensionare vor fi semnate în cursul zilei de mâine, a promis președintele României.
Mai mulți avocați au recunoscut, pentru „Jurnalul”, că au fost contactați de mulți magistrați ale căror cereri de pensionare au fost avizate favorabil de către CSM, dar care, până în prezent, nu au fost „validate”, prin decret semnat de către președintele României, pentru a iniția acțiuni în instanță împotriva șefului statului.
„Am acceptat cu plăcere să sprijin la formularea unor astfel de acțiuni, însă am recomandat puțină răbdare. Asta, pentru că există posibilitatea ca președintele să speculeze această situație și să invoce tocmai existența acestor litigii și să refuze în continuare să semneze decretele până la soluționarea definitivă a acestor procese”, ne-a explicat unul dintre avocații invitați să participle la deschiderea acestor acțiuni în instanță.