Acest experiment de gândire, conceput cu peste un secol în urmă, exprimă ideea că, dacă se dispune de suficient timp, atunci ceva care este improbabil, dar posibil din punct de vedere tehnic, poate deveni probabil.
Matematicienii australieni au calculat că, dacă toţi cimpanezii din lume ar dispune de un tip egal cu vârsta Universului, "aproape sigur" ei nu ar reuşi niciodată să reproducă operele dramaturgului şi poetului britanic.
Într-un studiu publicat în revista Franklin Open în această săptămână, cei doi matematicieni au explicat că au calculat ceea ce ar putea produce o maimuţă care apasă pe tastele unei tastaturi cu 30 de caractere cu o frecvenţă de o apăsare pe secundă timp de 30 de ani.
De asemenea, ei au utilizat o vârstă teoretică a Universului de un "googol" de ani, reprezentând 10 la puterea 100 (cifra 1 urmată de 100 de zerouri).
Şi au omis aspecte triviale ale experimentului, cum ar fi ce ar mânca maimuţele sau cum ar supravieţui ele extincţiei Soarelui peste câteva miliarde de ani.
Conform calculelor lor, o singură maimuţă ar avea o şansă de 5% să tasteze la întâmplare cuvântul "banană" dacă şi-ar petrece întreaga viaţă scriind pe o tastatură.
Un cuvânt care, de altfel, lipseşte dintre cele 884.647 scrise de William Shakespeare în toate operele sale.
Matematicienii au vrut să le dea totuşi o şansă maimuţelor "recrutând" cimpanzei, primatele cele mai apropiate de oameni.
Populaţia actuală de cimpanzei din lume este estimată la aproximativ 200.000 de indivizi, iar studiul a presupus că aceasta va rămâne stabilă până la sfârşitul timpului.
Concluzia este că chiar şi o astfel de "forţă de muncă" ar fi insuficientă. Şansele sale de succes nu ar fi "nici măcar de una la un milion", a declarat pentru publicaţia New Scientist un coautor al studiului, Stephen Woodcock, de la Universitatea de Tehnologie din Sydney.
"Dacă fiecare atom din Univers ar fi el însuşi un univers", pentru a repeta experimentul de cât mai multe ori, "nici atunci acest lucru nu ar fi posibil", a adăugat el.
Creşterea numărului de cimpanzei sau a vitezei de tastare a acestora nu ar face nicio diferenţă, potrivit autorilor studiului.
Cu ironie, autorii studiului au concluzionat că Shakespeare însuşi a putut să răspundă la întrebarea dacă "munca unei maimuţe ar putea înlocui cu adevărat efortul uman ca sursă de cunoaştere şi de creativitate", citând "Hamlet, Actul 3, Scena 3, Rândul 87: 'Nu!'".
AGERPRES