Miza nu este doar alimentarea cu apă. Nivelul fluviului pune presiune directă asupra producției de energie de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, iar autoritățile pregătesc o intervenție tehnică de amploare pentru a direcționa mai multă apă spre zona de captare a centralei.
Dunărea ar putea coborî sub minimul din august 2003
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este în prezent de aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă.
Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală:
- 4.700 mc/s în luna iulie;
- 3.900 mc/s în luna august.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este cu aproximativ 25% mai mic.
Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, pe 6 august, Dunărea ar putea coborî sub pragul de 1.600 mc/s înregistrat în august 2003.
În ianuarie 1985 a fost consemnat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă autoritățile precizează că situația nu este comparabilă, deoarece atunci scurgerea apei fusese blocată de formațiunile de gheață.
La Cernavodă, apa continuă să scadă cu 2-3 centimetri pe zi
Situația este atent urmărită în zona Cernavodă, unde nivelul Dunării a ajuns la minus 209 centimetri.
Estimările indică o coborâre până la minus 225 de centimetri pe 8 august, ceea ce înseamnă o scădere suplimentară de 16 centimetri, într-un ritm de aproximativ 2-3 centimetri pe zi.
Nivelul scăzut afectează zona de aducțiune din care sunt alimentate sistemele de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Unitatea 1 a fost deja oprită, iar autoritățile avertizează că, dacă tendința continuă, există riscul opririi și a celui de-al doilea reactor.
Într-un asemenea scenariu, România ar pierde aproximativ 20% din producția națională de electricitate.
Barje încărcate cu piatră ar putea fi scufundate controlat
Pentru a menține un debit suficient spre Cernavodă, autoritățile pregătesc o intervenție hidrotehnică neobișnuită și complexă în zona Brațului Bala.
După finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, ar urma să fie încercată scufundarea controlată a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră.
Acestea ar fi amplasate în puncte prestabilite pentru a devia o cantitate mai mare de apă dinspre Brațul Bala către Dunărea Veche și, mai departe, către sectorul Cernavodă.
În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrările de dragaj în zona Dunărea Veche–Brațul Bala.
Intervenția presupune și construirea unui epiu, un dig de dirijare menit să concentreze fluxul de apă către Cernavodă.
Operațiunea nu garantează rezultatul dorit
Apele Române avertizează că lucrările implică riscuri tehnice semnificative.
În condițiile în care Dunărea se află la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie obținut în totalitate. Lucrările pot produce și o creștere temporară a turbidității apei.
Chiar și așa, autoritățile spun că vor utiliza toate soluțiile disponibile pentru a asigura debitul minim necesar producției de energie nucleară.
Râurile din mai multe regiuni sunt mult sub nivelurile normale
Problemele nu se limitează la Dunăre.
Râurile interioare din Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite inferioare valorilor obișnuite pentru această perioadă.
În unele sectoare din Crișana s-au manifestat deja fenomene de secare, iar hidrologii avertizează că acestea se pot accentua în zilele următoare.
Lipsa precipitațiilor afectează atât sectorul românesc al Dunării, cât și bazinul superior al fluviului.
Ploile din Austria vor ajunge prea târziu și nu vor schimba radical situația
În Austria au fost înregistrate recent precipitații care au dus la creșterea debitelor unor râuri.
Efectele acestora ar urma să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după alte cinci zile.
Apele Române estimează însă că aceste aporturi ar putea provoca doar o stagnare sau o creștere ușoară a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste acest nivel.
Chiar și în acest scenariu, debitul ar rămâne mult sub media obișnuită a lunii august.
Rezervele strategice de apă sunt la aproximativ 70%
Coeficientul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%.
Aceste rezerve sunt considerate strategice pentru alimentarea cu apă a populației, iar autoritățile încearcă să le protejeze în condițiile în care prognozele nu indică precipitații importante în următoarele două săptămâni.
România este în stare de alertă energetică pe parcursul lunii august
Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică.
În orele de seară, când consumul crește, România importă deja cantități semnificative de electricitate. Dacă și Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit, necesarul de import ar crește și mai mult.
Autoritățile au cerut centralelor pe gaz și cărbune să funcționeze la capacitate cât mai mare, iar hidrocentralele vor fi utilizate cu prioritate în intervalele de vârf.
În paralel, sunt purtate discuții pentru importuri suplimentare de electricitate din țările vecine.
Apel la reducerea consumului de apă și electricitate
Apele Române și Guvernul le cer populației, companiilor și instituțiilor publice să utilizeze responsabil apa și energia electrică.
Economisirea este recomandată în special în orele de seară, când consumul de electricitate poate ajunge până la aproximativ 8.000 MW.
„Fiecare gest de economisire contează în această perioadă critică”, transmit autoritățile.
Următoarele zile vor arăta dacă debitul Dunării se stabilizează sau dacă România va fi nevoită să opereze sistemul energetic fără niciunul dintre cele două reactoare de la Cernavodă.