Oamenii mănâncă suplimente alimentare pe pâine din dorinţa de a fi cât mai sănătoşi. Peste 500 de milioane de euro au dat românii anul trecut pe miraculoasele pastile care ne fac mai rezistenţi la boli, ne menţin greutatea sub control, ne îmbunătăţesc memoria, ne fac părul mătăsos sau ne menţin tenul tânăr. Însă puţini ştiu că aceste produse nu sunt nici pe departe atât de naturale precum ne sunt prezentate, conţin E-uri, arsenic, plumb sau mercur.
Asociația Pro Consumatori (APC) a elaborat un studiu privind compoziția a 12 suplimente alimentare, printre cele mai cunoscute, care se comercializează în România. Surpriza a fost enormă. Toate au în compoziţie E-uri. În topul suplimentelor cu cei mai mulţi aditivi se află Aspazia şi Supradyn, fiecare dintre acestea având câte 10, şi anume E101, E103, E104, E171, E172, E300, E464, E460i, E470b, E551 şi, respectiv, E171, E172, E300, E341, E433, E460i, E464, E551, E552, E903. Urmează MemoPlus, care are nouă aditivi (E101, E132, E171, E341, E422, E460i, E464, E470b, E530). Printre aceştia se regăsesc şi E171 (dioxid de titan) şi E551 (dioxid de siliciu) încadrate în categoria E-urilor suspecte. Acestea sunt responsabile pentru alergii, dereglări hormonale, boli intestinale şi ale ficatului, tulburările hepato-biliare, ale tubului digestiv sau nervoase, creşterea nivelului de colesterol. Suplimentele cu cei mai puţini aditivi, patru, sunt Urinal Hot Drink, S-Line Sistem şi Apuretin.
Nouă din zece sunt înşelătorii
Aproape 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele nutritive sunt înșelătoare, se arartă în studiul APC. Şi asta pentru că aceste pastile nu sunt considerate medicamente, ci alimente. Cu alte cuvinte, firmele care fabrică suplimente au nevoie doar de un acord de la Institutul de Bioresurse Alimentare din cadrul Ministerului Agriculturii sau de la Institutul Naţional de Sănătate Publică. Dosarul de notificare trebuie să cuprindă lista ingredientelor produsului, buletin de analize fizico-chimice şi microbiologice eliberat de un laborator acreditat şi eticheta produsului în limba română. Practic, fiind considerat aliment, nu este necesar să se demonstreze beneficiile produsului asupra sănătăţii.
„Asistăm în ultima perioadă la o campanie agresivă din partea unor producători de suplimente alimentare. Pentru orice formă de disconfort temporar, creată de către unii consumatori prin modificări aduse stilului de viață, unii producători de suplimente alimentare ne oferă soluția lor, și anume pastila-minune” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC
Europa şi SUA, pastile pe pâine
La nivel global, piața suplimentelor alimentare se apropie repede de valoarea de 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care în 2003 era de numai 50 de miliarde. Aproape 75% din acest consum este realizat în Europa şi în SUA, cam în acelaşi procent. Primele patru țări europene la acest capitol sunt Italia, Germania, Marea Britanie și Franța. Totuşi, lumea medicală rămâne însă pe poziția de critic al utilizării de suplimente alimentare pentru scopuri considerate subiective și insistă ca fanii acestora să se concentreze pe aspecte de fond: consolidarea sănătății, recuperarea pierderilor de energie și vitalitate. Utilizarea concomitentă a mai multor suplimente alimentare constituie prilej sigur de neplăceri, greaţă, dureri de cap prin efectul cumulat al mai multor E-uri.
onsumul frecvent de suplimente mai degrabă creşte riscul de îmbolnăvire decât să-l reducă