România este o țară mare consumatoare de produse second-hand, inclusiv haine.
Magazine dedicate, care vând produse second-hand sunt tot mai căutate, într-o criză economică ce obligă românul de rând la prudență în cheltuieli.
Un proiect de OUG inițiat de Ministerul Mediului în colaborare cu Ministerul Economiei își propune să stabilească reguli clare și definiții exacte pentru cum trebuie gestionate produsele utilizate care intră în țara noastră.
Nimic rău până aici, numai că reprezentanți ai „industriei refolosirii” spun că definițiile pentru produsele second-hand sunt ambigue și că restricțiile sunt atât de mari, încât riscă să arunce în aer întregul domeniu al reutilizării cu cap al produselor deja folosite.
În plus de asta, mii de locuri de muncă ar fi butuci, iar prețurile la haine ar urca vertiginos, făcându-le inaccesibile.
În mod cu totul ironic, cine ar avea de câștigat de aici ar fi doar industria de fast-fashion, adevăratul producător de deșeuri textile.
Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) cere retragerea de urgență a proiectului de OUG care reglementează introducerea produselor second-hand în țară, susținând că acesta riscă să producă efecte exact opuse celor declarate: mai multe deșeuri și mai puțină reutilizare.
Potrivit organizației, noul act normativ introduce un set de reguli „sufocante”: avize prealabile, registre speciale și aplicații de trasabilitate, restricții de program, etichetare individuală pentru fiecare produs, amenzi de până la 100.000 de lei și chiar riscuri penale pentru abateri administrative.
Impactul economic ar putea fi sever, avertizează reprezentanții industriei. Estimările industriei arată că peste 10.000 de locuri de muncă sunt în pericol, iar bugetul de stat ar putea pierde anual aproximativ 250 de milioane de lei.
Tot ca efect al acestei OUG, prețurile hainelor second-hand vor crește, ceea ce va afecta direct peste 50% dintre români care cumpără astfel de produse.
Potrivit analizei Aretex, în loc să reducă problema deșeurilor textile, măsurile propuse ar putea duce exact la opusul: mai puțină reutilizare și mai mult gunoi, adică exact inversul a ceea ce-și propune acest proiect de OUG.
ARETEX susține că proiectul intră în contradicție directă cu legislația europeană privind deșeurile și ar putea declanșa o procedură de infringement împotriva României, exact pe managementul deșeurilor.
Mai mult, proiectul ar inversa logica europeană a economiei circulare: reutilizarea – una dintre cele mai valoroase practici pentru mediu – este tratată mai dur decât eliminarea deșeurilor.
Un alt punct critic: definițiile sunt neclare. Reprezentanții companiei avertizează că proiectul confundă produsele reutilizabile cu deșeurile textile, că introduce termeni diferiți față de cei din legislația existentă și că riscă să transpună hainele reutilizabile în categoria „deșeuri”, din punct de vedere legal.
Consecința? Blocaje administrative și costuri suplimentare pentru operatorii corecți.
Ei spun că susțin combaterea importurilor ilegale de deșeuri textile, dar avertizează că forma actuală a proiectului „pedepsește exact actorii corecți din piață”.
„Susținem intenția legitimă a statului de a combate importurile ilegale de deșeuri textile, un fenomen care afectează inclusiv operatorii corecți din industria second-hand.
În forma actuală însă, proiectul introduce o serie de reglementări și sancțiuni disproporționate, care riscă să blocheze o parte importantă a economiei circulare.
Vorbim despre un sector care susține mii de locuri de muncă, contribuie la bugetul de stat, oferă cetățenilor acces la îmbrăcăminte la prețuri accesibile și reduce semnificativ amprenta de carbon asociată consumului de haine.
Suntem încrezători că factorii de decizie vor analiza cu atenție aceste argumente și că, prin dialog, putem identifica soluții eficiente pentru combaterea importurilor ilegale, fără a afecta activitatea legitimă de reutilizare. ARETEX își exprimă disponibilitatea pentru consultări și pentru construirea unui cadru legislativ echilibrat, aliniat obiectivelor economiei circulare”, spune Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
Organizația propune rescrierea actului normativ în urma consultărilor cu industria și alinierea acestuia la legislația europeană.
De altfel, reprezentanții industriei șiau declarat intenția de a participa la dezbaterea publică de pe 16 aprilie. În joc nu sunt doar interesele comerciale, ci și direcția în care merge România: spre o economie circulară funcțională sau spre blocaje birocratice care cresc poluarea?
(sursa: Mediafax)