Secolul vitezei a fost înlocuit de epoca tehnologiilor avansate, iar multe meserii vor dispărea, în mod inevitabil. Și formarea profesională este deja în plin proces de schimbare, iar școlile se vor adapta noilor cerințe ale pieței, simplificându-și programele de studiu. „Omul Renașterii”, care le știa pe toate, nu mai există, fiind înlocuit, conform teoriei lui Emile Durkheim, cu specialiști în fragmente din fiecare domeniu de activitate, dar activitățile se vor face doar în echipă. În aceste condiții, pericolul nu este foarte mare pentru cei care-și vor pierde locurile de muncă, pentru că va fi nevoie de oameni în alte domenii, pentru care va exista posibilitatea de reconversie profesională rapidă, astfel încât să se obțină maxima eficientizare a muncii.
Secretara, nelipsită până acum, din orice birou, ar putea deveni amintire în viitorul apropiat. Munca de secretariat oricum s-a modificat în ultimii ani, devenind mult mai aplicată pentru nevoile companiilor, astfel încât denumirea de „asistent manager” este astăzi mai potrivită. Însă noile posibilități de organizare a activităților de la birou și de a răspunde la telefon sau de a participa la videoconferințe fac din ce în ce mai inutilă activitatea de bază a secretarei. Opțiunea modernă este deja digitalizată, astfel încât persoanele care până acum au practicat doar această meserie vor fi nevoite, în foarte scurt timp, să se reorienteze profesional. La fel se va întâmpla și cu mare parte a funcționarilor, în condițiile digitalizării instituțiilor publice, dar și cu mulți angajați ai companiilor private, în care se aplică deja noile tehnologii.
Reconversia profesională a-nceput deja, în ultimii ani, iar cele mai căutate meserii pe care le-ar putea practica cei care rămân fără domeniul de activitate sunt acum bone, îngrijitori pentru persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități, formatori, asistenți sociali și asistenți medicali, șoferi, curieri și magazioneri în depozitele de produse. Chiar și vânzătorii din magazine ar trebui să se gândească la reconversie, dat fiind faptul că multe dintre vânări se fac deja online, iar marile magazine au introdus plata și scanarea produselor în sistem digitalizat. Mulți dintre vânzătorii care au lucrat în marile lanțuri de magazine s-au reorientat deja către depozite sau curierat, iar în viitor se va accentua acest trend. Pentru asistarea altor persoane, fie că este vorba despre bone sau îngrijitori, cei care vor să se formeze profesional sau să facă reconversia au la dispoziție cursuri de scurtă durată, în urma cărora pot obține un certificat de acreditare. În schimb, pentru a deveni asistent medical, este nevoie de o școală specială, de cel puțin trei ani, care include teorie și practică, iar asistenții sociali trebuie să fie absolvenți de facultate. Reconversia este mai ușor de făcut în cazul celor care lucrează la depozite, unde se poate face instruirea direct la locul de muncă, iar pentru șoferi și curieri, este nevoie de permis de conducere.
Tehnologia încurcă și call-center-ul
Una dintre activitățile profesionale care a suferit diminuări din cauza introducerii noilor tehnologii este cea de lucrător la call-center. Noile posibilități de a răspunde cerințelor clienților cu ajutorul unor roboți programați să ofere detalii în locul unor persoane, fie telefonic, fie online, a redus deja numărul angajaților care răspundeau la telefon, astfel încât nici spre acest domeniu nu s-au mai putut reorienta cei rămași fără loc de muncă, dar nici tinerii fără experiență în alte meserii. Fiecare companie a-ncercat, în ultimii trei ani, să-și optimizeze costurile, combinând posibilitatea de call-center digitalizat cu cea susținută de lucrători, dar reducând foarte mult numărul persoanelor angajate. În cele mai multe situații, clientul ajunge să vorbească direct cu un angajat al unui call-center doar dacă are o problemă ce nu poate fi rezolvată pe sistemul FAQ (întrebările cele mai frecvente), la care ar putea să răspundă automat robotul.
Învățământ dual universitar
În actualele condiții, cursurile se reduc semnificativ, ca durată, pentru a permite formarea și reconversia profesională în timp foarte scurt, iar învățământul liceal se îndreaptă către varianta duală, pentru a forma muncitori calificați în meseriile cerute pe piață. La învățământul dual participă și angajatorii care au nevoie de forță de muncă, astfel încât să poată să-i formeze pentru ceea ce au nevoie, să-i poată folosi în timpul școlii, dar să-i poată și prelua, după absolvirea cursurilor. Această nouă paradigmă în care a intrat formarea profesională a atras după sine și universitățile care deja încep să se adapteze, inclusiv prin programe universitare duale, care funcționează pe baza acelorași principii ca învățământul liceal dual. Deja se vorbește și în România, încă din anul 2018, despre posibilitatea de a forma forță de muncă în acest sistem, mai ales pentru domeniile în care au existat deficite grave de personal, precum HORECA. La această situație se adaugă și noile restricții impuse de pandemie, iar mai multe universități prestigioase au anunțat deja că vor face doar cursuri online, ceea ce modifică foarte mult mediul universitar. Astfel, în viitorul apropiat am putea asista la o reducere suplimentară a timpului de studiu și a programei, inclusiv în cazul instituțiilor de învățământ superior, în întreaga lume. Pentru a face față noilor condiții, se va renunța la o mare parte din studiul aprofundat, orientându-se curricula către cerințele imediate ale pieței, iar partea practică s-ar putea transfera direct la angajatori.
Epoca diviziunii muncii
Teoria diviziunii muncii, formulată de sociologul Emile Durkheim, se aplică deja, de circa patru decenii, în mai multe părți ale lumii – în special în SUA -, astfel încât formarea profesională se limitează strict la cerințele imediate ale pieței forței de muncă. Astăzi, în condițile accelerării procesului de formare, dar și a nevoii de schimbare rapidă de perspectivă și reconversie profesională după dispariția unor meserii, teoria lui Durkheim va putea susține o rată a șomajului scăzută, tocmai pentru că angajații vor fi pregătiți doar pentru o mică parte din munca de care va avea nevoie o companie, totul se va face doar în echipă, deci va fi nevoie de mai mulți, fiecare fiind specializat pentru o mică parte din întreg. Nu mai există „omul bun la toate” sau cel care să le știe pe toate și care poate să aibă imaginea de ansamblu, ci doar executanți, capabili să-și facă partea lor de meserie, fără cunoștințe aprofundate în vreun domeniu, dar care devin astfel perfect adaptabili unei piețe a forței de muncă în continuă mișcare, pregătiți permanent pentru reconversie profesională în oricare alt domeniu.