În cazul Ashley, specialiștii care au văzut că anunțurile oficiale de la ANM nu coincid cu ceea ce se putea observa pe hărțile meteo nu s-au putut pronunța în contradicție cu varianta prezentată oficial, fiind vorba și despre ploi care vin la scurt timp după ce deja s-au produs inundații puternice în unele zone, astfel încât era nevoie de măsuri de precauție. Totuși, decredibilizarea autorităților poate provoca un dezastru real, în viitor, dacă va veni cu adevărat un ciclon puternic, iar populația nu va mai crede în prognoze și avertizări - spun specialiștii.
Falsa furtună Ashley nu a devastat România, așa cum se anunțase. Unul dintre cei mai buni specialiști în fenomene meteo extreme, Bogdan Antonescu, doctor în meteorologie, cu studii la Manchester, a explicat, pentru Jurnalul, cum s-a putut ajunge la confuzia care a provocat panică în rândul populației, în ultimele zile, fără ca furtuna sau măcar ciclonul să existe.
„Eu nu am văzut niciun ciclon sau chiar megaciclon, cum a fost prezentat în presă. Furtuna aceasta nu a existat. Ea face parte dintr-un catalog pentru sezonul 2024-2025, dar pentru Marea Britanie, Irlanda și alte țări din acea zonă. Probabil pentru că a venit imediat după ciclonul Boris, probabil că a simțit cineva nevoia să vorbească despre Ashley, dar în zona noastră a fost o ploaie normală pentru această perioadă. Probabil că specialiștii de la ANM au fost speriați de ceea ce s-a întâmplat la Galați și au vrut să dea explicații mai detaliate. Problema este că unele explicații ale meteorologilor nu sunt înțelese de jurnaliști și de publicul larg. Având diferite modele numerice care arată cantități mari de precipitații, simpla prezentare, fără toate explicațiile, poate fi interpretată eronat”, a explicat doctorul în meteorologie.
Panica s-a creat pe fondul inundațiilor de la Galați
Acesta mai spune că explicațiile meteorologilor de la ANM pentru zona inundată de la Galați și Vaslui au fost corecte, pentru că ploile au venit pe fondul unor dezastre deja produse recent. Dar ciclonul nu a existat. „Mi-e teamă că data viitoare când va veni un ciclon adevărat, lumea va ignora avertismentele, din cazua decredibilizării meteorologilor care au anunțat furtuna Ashley. Probabil că totul a pornit de la cineva din ANM care a dat o explicație ce nu a fost bine înțeleasă”, mai spune specialistul.
În ultimele zile, pe rețelele de socializare au fost postate câteva explicații din partea unor specialiști reali, profesori universitari și chiar studenți care au încercat să calmeze spiritele, după ce deja panica fusese produsă, însă dezinformarea masivă din ultimii ani a reușit să decredibilizeze atât specialiștii, cât și mass-media și tot ce se postează în mediul online, pe rețelele de socializare, astfel încât nimeni nu mai știe care informație este corectă și ce este fals.
„Așlei” a fost doar o invenție românească
Profesorul Lucian Sfîcă, de la Iași, a postat pe Facebook hărți meteo și explicații pentru ceea ce se întâmplă în realitate, în aceste zile. „Din situația acestor zile rezultă un risc major ca meteorologia să fie decredibilizată ca știință în percepția publicului larg. Așa încât, măcar aici (alături de alte câteva opinii raționale ale meteorologilor profesioniști sau doar pasionați), merită subliniate câteva nuanțe importante ale acestui episod meteorologic. În primul rând, la o căutare pe Google veți afla că Ashley e o găselniță pur românească. Nu veți găsi știri cu Așlei decât din România. Iar lucrul ăsta ar trebui să dea de gândit. Serviciul Meteorologic Italian a dat un nume potențial unui ciclon care e posibil să ia naștere în bazinul mediteranean în zilele din urmă, dar în mod efectiv acest ciclon nu există pe hărți”, a explicat conf. dr. Lucian Sfîcă.
Specialistul spune că „un ciclon extratropical, specific regiunilor noastre, pentru a fi definit ca atare, trebuie să aibă în centrul său izobare închise (cerc) care să delimiteze valori mici și foarte mici de presiune atmosferică. „Ce avem de fapt în momentul de față nu e altceva decât o clasică situație pluviogenetică de vară pentru țara noastră - asta e un pic mai atipic (fiind deja aproape de octombrie) - în care avansul unui talveg de altitudine de la vest la est în Europa, către România, generează și întreține o convergență intensă la suprafața terestră a maselor de aer, convergență răspunzătoare de producerea precipitațiilor atmosferice. Tocmai lipsa acestor situații sau puținătatea lor pe timpul verii ne-a adus în discuție grava problemă a secetei de până acum câteva săptămâni. Evident, astfel de situații pot pune probleme, la fel ca la orice episod mai consistent de ploi torențiale pe timp de vară. Dar a considera așa ceva ca fiind furtuna ultimilor 20 de ani înseamnă că meteorologia a murit”, a scris conferențiarul universitar.
Ce spun specialiștii supărați pe confuzia care a dus la decredibilizarea ANM și a presei este că o astfel de exagerare face posibilă situația din povestea „Petrică și lupul”, pentru că populația va înțelege din această experiență că avertizările sunt doar niște exagerări care pot fi ignorate.