Jurnalul de mâine vă aduce cartea "Marii inventatori români și operele lor revoluționare", un volum din care aflăm cum au schimbat lumea cele mai luminate minţi româneşti, dar şi poveştile nespuse din spatele acestora. De pildă, perpetuum-ul mobile care generează energie la nesfârșit, inventat de inginerul român Nicolae Vasilescu Karpen în 1920, rămane şi astăzi una dintre enigmele tehnicii.
Pilele lui Karpen alcătuiesc practic o baterie care oferă energie de 68 de ani încoace. Nimeni nu știe să explice exact cum produce energia, iar controversele sunt legate de faptul că mecanismul contrazice principiul doi al termodinamicii! Iar o altă enigmă este de ce fostul dictator Nicolae Ceaușescu a decis să ascundă minunăția ingineriei. Probabil pe considerente "capitaliste". Ba mai mult, comuniştii au vrut să scoată firele de aur și platină din „borcane”. În 1979 au venit cei de la Miliție și au vrut să ia foițele de aur și de platină. Când au văzut că sunt foarte subțiri și nu e nicio comoară, au decis să bage Pilele lui Karpen într-un seif.
Invenţia brevetată în 1920 şi construită în 1950 încă funcționează şi produce curent la tensiunea de un volt. Aceasta se află la Muzeul Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, unde nu este însa expusă pentru că nu exista suficienţi bani încât să fie asigurat un sistem de securitate.
"Condeiul portăreț fără sfârșit", din 1827, inventat de Petrache Poenaru
Petrache Poenaru (10 ianuarie 1799, Beneşti, Vâlcea - 1875), haiduc, pandur şi om de taină al lui Tudor Vladimirescu şi Alexandru Ioan Cuza, a fost un spirit enciclopedist, inginer, matematician, inventator, pedagog, membru al Academiei Române, fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, organizatorul învăţământului naţional românesc, inventatorul tocului rezervor (brevetat de guvernul francez în mai 1827 sub titlul „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”).
De asemenea, steagul naţional al României, în forma actuală, a fost conceput de Petrache Poenaru, se pare după modelul francez. La intrarea armatei lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti, "căpitanul de plai" a purtat pentru prima dată tricolorul actual, preluat ulterior de paşoptişti, care l-au impus în conştiinţa neamului.
Iată ce poveşti mai puteţi citi în carte: Vaccinul antiholeric al doctorului Cantacuzino, Locomotivele lui Teodor Dragu din secolul XIX, Magnetonul lui Ștefan Procopiu, „Scaunul ejectabil” sau de ce-i mulțumesc piloții din întreaga lume lui Anastase Dragomir, Elie Carafoli - urmașul lui Henri Coandă, Horia Hulubei și primul spectru de raze X, Ana Aslan sau secretul tinereții fără bătrânețe, "Școala de la Sibiu” sau sașii din România care au contribuit la apariția astronauticii. Cartea "Marii inventatori români și operele lor revoluționare" apare de miercuri, 26 septembrie, împreună cu Jurnalul, la preţul special de 14,9 lei.