De data aceasta, Alina Gorghiu solicită 43.950.000 de lei, pentru ca parchetele să poată face achizițiile asumate în ceea ce privește dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor – ECRIS V. Este vorba despre infrastructura hardware și software pentru digitalizarea dosarelor instrumentate, interconectate cu sistemul similar de la instanțe, achiziție care trebuie finalizată în primul semestru al acestui an. Anul trecut, Ministerul Justiției a mai solicitat o dată această suplimentare a bugetului, însă nu a fost aprobată. Numai în ultimele opt luni, instituția condusă de Alina Gorghiu a cerut bani din Fondul de rezervă bugetară în sumă totală aprobată de 1,66 miliarde de lei.
La doar patru luni de la începerea exercițiului bugetar 2024, Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, întinde din nou mâna către Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Public. Potrivit Notei de Fundamentare a unei propuneri de Hotărâre de Guvern, publicată luni seară pe pagina de internet a instituției, Ministerul Justiției precizează că Proiectul „Dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor - ECRIS V – SIPOCA 871 MySMIS 14.2520” a fost demarat de către Ministerul Justiției în luna februarie a anului 2021 și este finanțat din fonduri nerambursabile asigurate din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA).
„Conform articolului 11 alineat 1 din Legea bugetului de stat pe anul 2024, pentru beneficiarii prevăzuți la articolul 6 alineatele 1-3 din OUG 40/2015 care au în implementare proiecte nefinalizate, finanțarea cheltuielilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele administratorilor principali de credite de la Titlul 58 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020», se cuprind în clarificarea efectivă a fondului de finanțare «Cheltuieli neeligibile» și reprezintă cheltuieli de finanțare ale bugetului de stat”.
În 2023, cererea nu a fost aprobată
Ministerul Justiției susține că solicitarea de suplimentare a bugetului Ministerului Public cu suma de 42.950.000 de lei este justificată de faptul că, prin Legea bugetului de stat pe anul 2024, Ministerului Public nu i-au fost aprobate creditele de angajament și creditele bugetare solicitate pentru proiectul „Dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor – ECRIS V”, „deși aceasta a fost solicitată”.
„Având în vedere că sumele aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2024 la celelalte naturi de cheltuieli bugetare nu permit redistribuirea creditelor pentru asigurarea sumei de 43.950.000 de lei, necesară la Titlul 58 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020», dar și faptul că Ministerul Public are obligația, conform angajamentelor asumate, de a asigura finanțarea necesară derulării și finalizării în prima parte a anului 2024 a achizițiilor pentru infrastructura critică și de bază a proiectului ECRIS, este necesară suplimentarea bugetului Ministerului Public, la capitolul «Ordine publică și siguranță națională», subcapitolul «Autorități subordonate», cu suma de 43.950.000 de lei credite de angajament și credite bugetare”, se arată în documentul citat.
Justificarea urgenței – jalon în PNRR
Alina Gorghiu, care a semnat această Notă de fundamentare, subliniază că „fundamentarea urgenței suplimentării bugetului Ministerului Public cu suma de 43.950.000 de lei este dată de finalizarea în semestrul I al anului curent a achizițiilor ce corespund nevoilor de infrastructură critică și de bază a proiectului ECRIS V, cu consecințe favorabile imediate în realizarea celorlalte achiziții de infrastructură și servicii accesorii destinate atât finanțării și operaționalizării sistemului ECRIS la nivelul Ministerului Public, precum și al operaționalizării ECRIS la nivelul sistemului judiciar, la termenul maxim prevăzut în PNRR”.
Concret, Operaționalizarea ECRIS 5 este unul dintre obiectivele PNRR, reprezentând elementul principal al investiției denumită „Digitalizarea sistemului judiciar”, din cadrul Componentei 17 „Transformarea digitală”, Jalonul 164. Termenul maxim de finalizare a investiției este luna decembrie a anului viitor, pentru toate instanțele și parchetele.
De altfel, încă de la finalul anului 2022, Ministerul Justiției a contractat un prim lot de echipamente de rețea și de securitate pentru dotarea tribunalelor și curților de apel cu sisteme de procesare și de stocare performante, în cadrul proiectului ECRIS. Afacerea a fost perfectată în 23 noiembrie 2022, a avut valoarea de 55.929.405 lei cu TVA inclusă și a fost adjudecată de compania Metaminds SA. Suma a fost acoperită, ulterior, prin atribuirea a trei contracte subsecvente, atribuite aceleiași firme, în 13 decembrie 2022, 27 februarie 2023 și 15 mai 2023.
În 28 decembrie 2022, Ministerul Justiției a scos la licitație și cel de-al doilea lot privind achiziția de infrastructură hardware și a softului de bază pentru virtualizarea aplicației ECRIS și a implementării Dosarului Electronic Național. Suma pusă la bătaie de autoritatea contractantă se ridică la 88.539.245,13 lei cu TVA. Conform datelor furnizate de SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), această licitație este contestată la CNSC.
Peste 1,6 miliarde de lei, ceruți și primiți în ultimele opt luni
Începând cu luna septembrie a anului trecut, Ministerul Justiției a înaintat Guvernului Ciolacu nu mai puțin de 21 de proiecte de hotărâre de guvern pentru suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară, a bugetelor unor instituții din subordine sau din coordonare, din punct de vedere financiar, cum ar fi Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției însuși, Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția Națională Anticorupție sau Institutul Național al Magistraturii.
Numai în ultimele patru luni ale lui 2023, Guvernul a aprobat, prin HG-uri, suplimentarea acestor bugete, de la Fondul de rezervă bugetară, cu suma de 1.648.125.000 de lei.
Anul acesta, lucrurile par să fi continuat în aceeași manieră, cu toate că ne aflăm într-un nou exercițiu bugetar abia început. Spre exemplu, prin HG 296 din 4 aprilie 2024, Executivul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Public cu suma de 891.000 de lei și a bugetului Direcției Naționale Anticorupție cu suma de 14 milioane de lei.