Datele din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului ar putea fi coroborate cu informaţiile oferite de reţelele independente, dar trebuie să vedem cum putem să armonizăm aceste caracteristici cu solicitările Comisiei Europene în privinţa standardizării şi amplasării acestor puncte, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.
"Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului va intra într-un amplu proces de modernizare şi de îndesire fie că vorbim despre finanţarea prin POIM - fonduri europene, sau de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Pentru că, în ultima perioadă, în societatea civilă a fost această dezbatere privind veridicitatea datelor furnizate de această reţea independentă de senzori, am ţinut să ne vedem astăzi (cu ONG-urile de mediu, n.r.) şi am stabilit şi câteva lucruri. Vom face un Grup de lucru şi ne vom vedea la început de lună martie să putem, într-o formă sau alta, să coroborăm datele din reţeaua naţională şi datele pe care le furnizează acest senzor. În momentul de faţă, ne-am asumat că vom avea un dialog deschis şi constructiv, astfel încât să venim în sprijinul tuturor acestor reţele independente de măsurare a calităţii aerului. De asemenea, ei şi-au arătat deschiderea să sprijine ministerul şi reţeaua naţională cu date din aceste reţele independente. În momentul de faţă, la nivel de Bucureşti şi judeţul Ilfov, avem doar opt staţii de măsurare a calităţii aerului în reţeaua naţională. Prin programul de modernizare şi îndesire vor mai fi achiziţionate trei, dar sunt în continuare insuficiente pentru nevoia de cunoaştere a calităţii aerului din Bucureşti. Am luat decizia să facem împreună o reţea independentă, şi cu sprjinul ministerului, pentru a putea informa cetăţenii Bucureştiului, în timp real, de calitatea aerului pe care îl respiră", a spus Alexe.
Ministrul de resort a adăugat că, "în momentul de faţă, suntem în discuţii să vedem cum putem să armonizăm aceste caracteristici ale reţelei cu solicitările Comisiei Europene în ceea ce priveşte standardizarea şi, evident, a amplasarea acestor staţii.
Comisia Europeană (CE) a trimis, miercuri, scrisori de punere în întârziere României, Greciei şi Maltei prin care le-a solicitat să-şi adopte primele programe naţionale de control al poluării atmosferice şi să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte şi să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-şi limita emisiile anuale. Directiva urmăreşte atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
Statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei primele lor programe naţionale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019. Până în prezent, Grecia, Malta şi România nu şi-au îndeplinit obligaţiile, în pofida atenţionărilor anterioare.
Prin urmare, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor ţări două luni pentru a răspunde şi pentru a-şi adopta şi comunica planurile până la acest termen limită. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităţilor române, elene şi malteze un aviz motivat. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.
La ora actuală, România se mai află în procedură de infringement, fază de contencios, cu Comisia Europeană pentru poluarea din marile aglomerări urbane Bucureşti, Braşov şi Iaşi.
Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului pe care o deţine Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor numără, în prezent, 148 de staţii, pe întreg teritoriul României.