Ministerul Transporturilor reînvie TGV-ul românesc

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și-a stabilit programul pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare până în 2025, iar valoarea investițiilor doar din fonduri publice a fost evaluată la 4,14 miliarde de euro. De asemenea, strategia, care a fost pusă în dezbatere publică, a stabilit 20 de proiecte prioritare pentru modernizarea căii ferate ale căror costuri depășesc 16 miliarde de euro. Printre prioritățile programului se numără și construirea unei căi ferate de mare viteză care să urmeze traseul Constanța - București -Budapesta. Primul pas este realizarea unei analize preliminare care ar urma să fie gata în cursul anului viitor.

În urma prioritizării pe baza unor  criterii care au ținut cont de eficiența economică,  siguranța feroviară,  protecția mediului etc., au fost alese 20 de proiecte de infrastructură feroviară. În fruntea listei se află proiectul de modernizare a căii ferate București - Craiova, care a obținut cel mai mare punctaj, 95. Cu o lungime de 209 km, costul proiectului este estimat la 1,49 miliarde de euro, cu TVA. Pe poziția a doua, cu 92,44 de puncte, s-a plasat proiectul pentru modernizarea căii ferate Ploiești Triaj - Focșani care are o lungime de 143 km. Valoarea estimată a investiției se ridică la 680 milioane de euro. Cu 81,13 puncte, poziția a trei a fost ocupată de proiectul care vizează modernizarea traseului Predeal - Brașov. Pentru cei 27 km, ar uma să se cheltuiască circa 1,66 miliarde de euro, cu TVA.  Cele mai scumpe investiții incluse pe lista celor 20 de proiecte sunt cele care propun modernizarea și dublarea căii ferate Craiova - Dr.Tr.Severin - Caransebeș (circa 2,51 miliarde de euro, cu TVA) și modernizarea căii ferate Suceava - Ilva Mică (circa 2,15 miliarde de euro, cu TVA). Per total, cele 20 de proiecte însumează 2586,8 km și au un cost estimat de 16,22 miliarde de euro, cu TVA.

Visul trenului de mare viteză

Unul din proiectele care apar în planul de dezvoltare a infrastructurii feroviare este și construirea unei căi ferate de mare viteză care ar urma să conecteze orașele Constanța - București – Budapesta. Ideea construirii unei linii de mare viteză este una care aproape face 10 ani. Ea fusese lansată în 2014 de fostul premier Victor Ponta în urma unei vizite pe care o făcuse în China. Atunci se vorbea despre ruta Iași-București, iar constructorii urmau să fie firme chinezești. MTI și-a propus ca până în 2026 să analizeze oportunitatea construcției linii de mare viteză Constanța - București - Budapesta, iar până în 2023 să fie realizat un raport preliminar privind oportunitatea construcției. „În măsura în care România va beneficia de alocări financiare suplimentare pentru sectorul feroviar în scopul dezvoltării rețelei de linii de mare viteză sau va face parte dintr-un program european transfrontalier cu alocare financiară dedicată căilor feroviare de mare viteză, beneficiarul va putea implementa un proiect de HSR (High Speed Rail/Tren de Mare Viteză)”, se arată în planul de dezvoltare. Calea ferată de mare viteză va avea un traseu care va conecta rețelele feroviare asemănătoare din țările vecine, dar și marile centre urbane din România. Construcția liniilor se va face pe aliniamente noi, fără a utiliza infrastructura feroviară actuală cu care va avea doar legături de conectivitate. În urma unei analize preliminare realizate de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, au rezultat două potențiale abordări:

-Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea - Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 - 30 mil. euro/km, ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro.

-Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizare sau în faza de proiect de modernizare. Astfel, traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR - cale ferată convențională (ex. Câmpina - Predeal - Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.  În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane de euro (142 mil. euro cu TVA).

Pe harta europeană a transportului de marfă

Prin modernizarea căii ferate, MTI vrea să transforme România într-o țară importantă pe rutele europene de tranzit a trenurilor de marfă. Planurile au fost deja creionate și autoritățile visează ca pună calea ferată românească pe harta a cinci culoare majore de tranzit.

-Coridorul feroviar de tranzit 1 (868 km) – Europa Centrală (Cehia, Austria, Slovacia, Polonia, Ungaria) – Marea Neagră: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 10 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;

-Coridorul feroviar de tranzit 2 (620 km) – Europa Centrală (Cehia, Austria, Slovacia, Polonia, Ungaria) – Europa de Sud-Est (Grecia, Bulgaria, Turcia): traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 8 – 9 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;

-Coridorul feroviar de tranzit 3 (579 km) – Europa de Sud-Est (Grecia, Bulgaria, Turcia) – Ucraina, Belarus, Rusia: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 8 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;

-Coridorul feroviar de tranzit 4 (814 km) – Europa Central Sudică (Italia de Nord, Slovenia, Croația, Muntenegru, Serbia) – Marea Neagră: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 9-10 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;

-Coridorul feroviar de tranzit 5 (809 km) – Europa Central Sudică (Italia de Nord, Slovenia, Croația, Muntenegru, Serbia) – Ucraina, Belarus, Rusia: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 11 ore, după finalizarea lucrărilor propuse.

Cifră 1.149 km de cale ferată estimează Ministerul Transporturilor că vor fi modernizați până la finalul anului 2026

Transportul rutier greu, taxat mai mult

O altă prioritate stabilită prin planul investițional este diminuarea poluării, iar acest lucru ar urma să se realizeze prin mutarea unei părți cât mai mari a traficului rutier, în special cel greu, pe calea ferată. Pentru aceasta, MTI va realiza o analiză pentru a defini mai specific nivelul de taxare, cu posibilitatea acordării unor stimulente pentru vehicule electrice/hibride, inclusiv pentru vehicule ușoare, posibilitatea introducerii graduale a acestor taxări, definirea exactă a categoriilor de vehicule care vor fi incluse în sistemul de taxare, a nivelului de poluare a vehiculelor de pasageri, categoriile de drumuri și nivelul de acoperire al rețelei integrate de drumuri naționale din România, după caz. Noul sistem de taxare pentru vehicule gestionat în principal de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va include:

• nivelul specific al taxelor și criteriile clare de taxare a vehiculelor grele, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”;
• stimulente pentru vehicule curate/cu emisii reduse și pentru moduri curate de transport;
• un sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale/financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor pe proprietate pentru vehiculele private de pasageri;
• utilizarea veniturilor pentru sprijinirea întreținerii drumurilor și a noilor investiții în transportul durabil;
• canalizarea a 10% din traficul rutier (pasageri și mărfuri) către transportul feroviar până în 2026, comparativ cu 2020;

Intrarea în vigoare a noilor măsuri ar urma să fie până în Trimestrul II din 2023, iar calendarul operaționalizării complete a sistemului de tarifare, până în al doilea trimestru al anului 2026. Documentul estimează că se estimează că mutarea a 10% din transportul de mărfuri din sectorul rutier în sectorul feroviar ar avea un impact pozitiv în cuantum de 1% din PIB-ul României.

Lista proiectelor feroviare prioritizate şi ierarhizate, localizate pe reţeaua primară

Sursa: Ministerul Transporturilor

 Fonduri publice necesare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025, structurate pe obiective strategice generale şi specifice

Sursa: Ministerul Transporturilor