Ministrul a evidențiat creșterea numărului de contribuabili la Fondul Național Unic de Sănătate, menționând că acesta a crescut la aproximativ 6 milioane de persoane, cu 800.000 de plătitori suplimentari, în urma noilor reguli fiscale. Rafila a subliniat importanța convergenței soluțiilor pentru asigurarea unei creșteri sustenabile a proporției din PIB alocată sistemului de sănătate.
„În România avem un număr mic de contributori, la Fondul național unic de sănătate, au fost în jur de 5 milioane, acum după noile reguli fiscale numărul a ajuns la aproape 6 milioane. Sunt 800.000 de plătitori suplimentari care fuseseră exceptați până de curând, și cred că aceste soluții convergente pot să ducă într-adevăr la o creștere sustenabilă a proporției din PIB.
Să nu uităm că România nu are nici un PIB extrem de mare pe cap de locuitor și atunci, dacă ai și un procent relativ mic dintr-un PIB care nu este printre primele în Uniunea Europeană, în mod evident cheltuiala efectivă cu sănătatea nu este una de top.
Dar noi avem niște priorități, avem acest plan de combatere și de control al cancerului, sperăm să îl putem demara în acest an pentru că el va fi un întreg proces.
Dincolo de acest lucru, accesul la medicamente inovative, pe care noi nu numai că ni-l dorim și susținem, am lansat hotărârea de guvern privind includerea moleculelor noi care au fost aprobate prin evaluarea tehnologiilor medicale, dar aceasta este pe circuitul de avizare guvernamentală, pentru că aprobarea în sine, fără o bugetare suficientă în spate, este doar o aprobare care nu este implementată.
Aceste 60 de molecule înseamnă un efort bugetar de 800 de milioane de euro, iar acești bani trebuie să existe pentru buget. Eu asta încerc să spun, că orice astfel de aprobare și orice fel de discuție legată de introducerea acestor molecule, necesită finanțare. Noi suntem de la Ministerul Sănătății și de la Casa de Asigurări de Sănătate. Toate resursele pe care le avem la dispoziție le punem în slujba pacienților. Lucrul acesta trebuie să fie foarte clar. Nu există undeva o rezervă, la Casa Națională sau la Ministerul Sănătății, pe care noi să o ținem acolo și să nu vrem să o utilizăm, și nu vrem să aprobăm noi molecule. Și nici măcar la Ministerul de Finanțe nu aș spune că este o problemă. Problema este legată de disponibilitatea finanțării acestor activități”, a explicat Ministrul Sănătății.
Referindu-se la transferurile financiare din Ministerul Sănătății către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ministrul a explicat că există eforturi pentru a ajusta decontările pentru serviciile medicale în funcție de costul real al acestora. A evidențiat necesitatea de a lua în considerare costurile reale, inclusiv cele salariale, pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate.
În încheiere, Rafila a pledat pentru introducerea criteriilor de performanță pentru personalul medical, subliniind că plata trebuie să țină cont de rezultatele și volumul de muncă al fiecărui profesionist în domeniul sănătății.
„Anul trecut, Ministerul Sănătății a transferat către Casa Națională de Asigurări de Sănătate vreo 12 miliarde de lei pentru cheltuieli salariale. Adică există din partea bugetului de stat, deci în afară de ceea ce plătește spitalul din contractul cu casa, există o sumă care este transferată către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și respectiv Casele Județene și spitale pentru reechilibrare, pentru plata acestor drepturi salariale. Sigur că dacă plătim 80% salarii, și s-au scumpit utilitățile și așa mai departe, partea care îți rămâne pentru medicamente și pentru dispozitive medicale și pentru consumabile este mică. Dar eu vă spun ce am propus noi la Ministerul Sănătății și sunt convins că și Casa Națională de Asigurări de Sănătate dorește acest lucru. Decontarea serviciilor medicale să țină cont de costul real al acestor servicii medicale. Pentru că nu discutăm despre costul serviciilor medicale dacă serviciul medical în mod real costă 1000 de lei și eu finanțez 800 de lei, înseamnă că la fiecare serviciu medical eu am un decalaj de 200 de lei. Și atunci costul serviciilor medicale în care se include costul cu resursa umană, ori ne hotărâm și găsim un sistem prin care să plătim separat salariile, și asta poate fi o soluție, și atunci plătești serviciul medical exact costul lui, fără să includă costurile salariale. Discutăm despre acest lucru, lucrurile acestea noi le-am moștenit, sunt de când s-a înființat Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Gândiți-vă că între 2015 și 2023 nu cred că a existat o indexare a valorii acestor servicii medicale timp de vreo opt ani de zile. În vreo opt ani de zile vă asigur că multe s-au schimbat.
Și încă un lucru pe care trebuie să-l spun este faptul că nu putem plăti în continuare fără să existe criterii de performanță pentru personalul medical. De exemplu, dacă eu am într-un spital un chirurg care face trei operații pe lună și altul care face 50 de operații pe lună, noi îi plătim la fel. Ori această plată pe bază de performanță ar trebui să existe”, a mai spus Alexandru Rafila în cadrul proiectului România Inteligentă, conferința națională “Finanțarea Sănătății în 2024 – Calea spre sustenabilitate și inovație” despre prioritățile pe care Ministerul Sănătății le are pentru anul următor.