Tot mai multe cercetări confirmă că sedentarismul prelungit crește riscul de boli grave, inclusiv demență și afecțiuni cardiace – principala cauză de deces în Statele Unite. Mai mult, statul îndelungat pe scaun poate chiar să scurteze speranța de viață.
În fiecare an, peste 11 milioane de americani ajung la camerele de gardă acuzând dureri toracice, iar aproximativ 65% dintre aceștia sunt internați. Deși bolile cardiovasculare sunt adesea prevenibile, stilul de viață joacă un rol crucial – alimentația, somnul, nivelul de stres și, mai ales, activitatea fizică.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Columbia aduce date esențiale despre impactul comportamentului sedentar asupra sănătății inimii după o vizită la urgențe pentru simptome specifice sindromului coronarian acut – cum ar fi dificultățile de respirație, transpirațiile sau amețelile.
Cum a fost realizat studiul?
Între septembrie 2016 și martie 2020, 609 pacienți care s-au prezentat la urgențe cu semne de infarct au fost monitorizați. Vârsta medie a fost de 62 de ani, iar peste jumătate dintre participanți erau bărbați.
Fiecare pacient a primit un accelerometru de purtat la încheietura mâinii, pentru a înregistra nivelul de activitate, perioadele de somn și comportamentul sedentar. Dispozitivele au fost purtate continuu în timpul internării și pentru cel puțin 30 de zile după externare.
Cercetătorii au colectat, de asemenea, informații despre vârstă, sex, etnie, educație, statut marital, asigurare medicală și diagnostic oficial. Apoi au urmărit evoluția medicală a pacienților pe durata a 12 luni, în căutarea unor evenimente cardiace (infarct, bypass, internări pentru angină instabilă) sau a deceselor de orice cauză.
Ce a arătat studiul?
Rezultatele au fost semnificative:
-
Înlocuirea a 30 de minute de comportament sedentar cu activitate fizică ușoară a redus riscul de evenimente cardiace și deces cu 51%.
-
Înlocuirea celor 30 de minute cu activitate fizică moderat-intensă a redus riscul cu 61%.
-
Chiar și schimbarea celor 30 de minute de stat pe scaun cu somn a dus la o reducere a riscului cu 14%.
Cu alte cuvinte, orice activitate este mai benefică pentru inimă decât sedentarismul – chiar și somnul.
Un aspect esențial remarcat de cercetători: pacienții care ajung la spital cu simptome de infarct, dar cărora li se exclude sindromul coronarian acut, rămân totuși expuși unui risc crescut de a suferi ulterior un eveniment cardiac. Ignorarea acestor simptome, chiar și fără un diagnostic oficial, poate fi periculoasă.
Ce înseamnă aceste date pentru tine?
Chiar și modificările mici din rutina zilnică pot avea efecte mari asupra sănătății inimii. Deși exercițiile fizice intense oferă cele mai mari beneficii, și activitatea ușoară – cum ar fi mersul pe jos – contează semnificativ.
O altă surpriză: somnul poate avea un rol protector. Explică dr. Keith Diaz, coautor al studiului:
„Spre deosebire de statul prelungit pe scaun, somnul activează procese regenerative care reglează tensiunea arterială, reduc inflamația și susțin funcția cardiacă. Tensiunea arterială scade în mod natural în timpul somnului, oferind inimii și vaselor de sânge o pauză necesară.”
Recomandări pentru sănătatea inimii
Ghidurile actuale sugerează cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de efort intens, plus două sesiuni de antrenament de forță. Stretchingul este, de asemenea, recomandat.
Nu ești obligat să te antrenezi zilnic. Studiile arată că și cei care se mișcă doar în weekend („weekend warriors”) pot obține beneficii comparabile cu cei care se antrenează constant pe parcursul săptămânii.
Pe lângă mișcare și somn, Asociația Americană a Inimii recomandă modelul „Life’s Essential 8” pentru prevenția bolilor de inimă. Acesta include patru comportamente sănătoase (alimentație echilibrată, activitate fizică, renunțarea la fumat, somn de calitate) și patru factori medicali (greutate, colesterol, tensiune arterială și glicemie).
Un punct de plecare excelent este dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește, leguminoase, semințe și uleiuri sănătoase, precum cel de măsline. O alternativă foarte eficientă este dieta DASH, care limitează consumul de sare, potrivit Eating Well.