Pentru finanțarea celor 33 de locuri de eurodeputat aferente României, Parlamentul European va trebui să cheltuie, în următorii cinci ani, nu mai puțin de 38,6 milioane de euro. De altfel, pentru plata tuturor celor 720 de europarlamentari aleși ieri, efortul bugetar al Uniunii, aferent mandatului 2024 – 20239, se va ridica la cel puțin 864 de milioane de euro. Aceasta este și miza pentru care, la acest scrutin, pentru cele 33 de locuri alocate României, s-au înscris nu mai puțin de 541 de candidați, bătălia fiind de 16 pretendenți pe loc.
Alegerile europarlamentare de ieri reprezintă o miză uriașă pentru familiile politice europene, în general, dar și pentru formațiunile politice naționale, în particular, însă reprezintă o miză fundamentală, pe criteriul pecuniar, pentru cei 720 de europarlamentari care vor prelua mandatele pentru legislatura 2024 – 2029.
Astfel, alegătorii din cele 27 de state își trimit în Legislativul de la Bruxelles nu mai puțin de 720 de reprezentanți. România este statul membru al Uniunii Europene care își desemnează în Parlamentul European care se situează pe poziția a șasea raportat la numărul membrilor de pe locurile eligibile. Cei mai numeroși aleși europeni vor proveni din Germania – 96 de eurodeputați, urmată de Franța, care va trimite la Bruxelles 81 de reprezentanți.
Italia, aflată pe poziția a treia, își alege cei 76 de europarlamentari. Spaniei îi sunt alocate 61 de fotolii de eurodeputat, iar Polonia are stabilit un număr de 53 de europarlamentari.
România și-a ales, ieri, cei 33 de eurodeputați care ne vor reprezenta în Parlamentul European pentru viitorii cinci ani, aflându-se, astfel, pe locul al șaselea în topul ordinului de mărime a statelor care au participat la aceste alegeri europene.
Bugete uriașe, înghițite de aleșii europeni
Un eurodeputat câștigă, în prezent, o indemnizație lunară brută de 9.480 de euro, la care se adaugă o indemnizație pentru cheltuieli generale în sumă de 4.778 de euro pe lună, precum și câte 338 de euro pe zi pentru participarea la reuniunile ocazionate de plen și de comisiile din care respectivul europarlamentar face parte.
Cu o medie lunară de 20.000 de euro încasați de fiecare europarlamentar în parte, înmulțită cu 720 de eurodeputați, reprezintă un efort financiar anual din partea Parlamentului European, numai pentru plata aleșilor, de 172.800.000 de euro, iar pentru întreg mandatul de cinci ani, un efort bugetar de 864.000.000 de euro. Fiecare dintre acești 720 de europarlamentari poate câștiga, anual, câte 240.000 de euro, ceea ce, după cinci ani de mandate, înseamnă venituri de 1.200.000 de euro.
În cazul României, în particular, acest lucru se traduce, raportat la alocarea de 33 de europarlamentari, în 660.000 de euro pe lună, respectiv în 7.920.000 de euro pe an, ceea ce duce, la finalul celor cinci ani de mandat, la un efort bugetar, din acest punct de vedere al cheltuielilor de „personal”, la 39.600.000 de euro.
România s-a prezentat cu 16 candidați pentru fiecare loc în Parlamentul European
Iată, așadar, una, dacă nu chiar cea mai semnificativă, motivație care i-a mânat în luptă pe toți candidații care s-au înscris în cursa pentru alegerile europarlamentare din anul 2024.
La scrutinul europarlamentar de ieri, s-au înscris în bătălie nu mai puțin de 15 formațiuni politice, care au pus pe buletinele de vot nu mai puțin de 541 de candidați, pentru 33 de locuri eligibile. Practic, a fost o bătălie de 16 candidați pe loc.
Astfel, Alianța Electorală PSD-PNL s-a prezentat în această bătălie cu 43 de candidați. Partidul SOS România a depus o listă tot cu 43 de candidați. Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei) s-a prezentat, de asemenea, cu o listă cuprinzând 43 de candidați. România Socialistă a întocmit, la rândul ei, o listă cu 43 de candidați. Alți 43 de pretendenți pentru fotoliul de europarlamentar au făcut parte de pe lista Alianței AUR. Cu 42 de candidați s-a prezentat în aceste alegeri europene Partidul Alternativa Dreaptă.
Partidul Diaspora Unită a venit cu o ofertă de 31 de candidați, în timp ce Partidul Umanist Social-Liberal a prezentat o listă de 43 de candidați. Formațiunea REPER, condusă de Dacian Cioloș, a depus la Biroul Electoral Central o listă, validată, de 43 de candidați. Există o formațiune care s-a înscris în această bătălie cu un singur candidat. Este vorba despre Partidul Oamenilor Liberi, care a înscris pe lista validată de BEC doar numele lui Andrei Chebuțiu.
UDMR a cerut votul pentru o listă de 43 de candidați. Tot 43 de oferte s-au regăsit și pe lista Partidului România Mare. Alți 15 pretendenți s-au regăsit pe lista Partidului Noua Românie. Partidul Patrioților a depus o ofertă cu 30 de candidați, iar Partidul Național Țărănesc „Maniu – Mihalache” s-a prezentat în aceste alegeri cu o listă de 28 de candidați.
Pe lângă ofertele partidelor, la scrutinul european de ieri au mai participat și șapte candidați independenți. Este vorba despre Paul Octavian Jurma, Paula Marinela Pîrvănescu, Vlad Dan Gheorghe, Nicolae Bogdănel Ștefănuță, Petru Mîndru, Ilie Cătălin Mustățea și Dumitru Silvestru Șoșoacă.
Vedetele care pleacă acasă - un fost președinte și un fost comisar european
Pornind de la sumele fabuloase pe care le poate câștiga un europarlamentar, mai ales provenit din România, „Jurnalul” a identificat cel puțin trei exemple de politicieni foarte cunoscuți care, după alegerile europarlamentare ce sau derulat ieri, vor fi „vitregiți” de asemenea avantaje.
Cel mai notoriu nume, din acest punct de vedere, este cel al lui Traian Băsescu. Fostul președinte al României nu a mai fost pus pe lista de candidați ai Partidului Mișcarea Populară pentru un nou mandat, formațiunea candidând, de altfel, pe o listă comună alături de USR și de Forța Dreptei.
Ultima declarație de avere completată și depusă de Traian Băsescu, în calitate de europarlamentar, datează din 12 iunie 2023. Documentul din 2024, aferent veniturilor realizate în anul fiscal 2023, nu a fost încă publicat pe site-urile Autorității Electorale Permanente sau Agenției Naționale de Integritate.
În documental citat, Băsescu menționa că, în anul fiscal 2022, a ridicat de la Parlamentul European o indemnizația de eurodeputat de 88.140 de euro pe an, ceea ce a însemnat câte 7.345 de euro pe lună. La acestea se adaugă 93.388 de euro pe an, respectiv 7.615,7 euro pe lună, reprezentând diurna de deplasare, diurna de distanță și alte cheltuieli. Iar asta nu este tot. Băsescu a mai încasat de la Parlamentul European încă 57.538 de euro pe an, adică 4.798,8 euro pe lună, reprezentând suma forfetară.
Trăgând linie, numai Băsescu a încasat, anual 239.066 de euro pe an, adică 19.222,2 euro pe lună. În medie, venitul lui Băsescu în cinci ani de mandat la Bruxelles se ridică la 1.195.330 de euro.
Strategul electoral liberal, scos pe tușă
Un alt politician cu vechime care părăsește, după alegerile de ieri, Parlamentul European este Vasile Blaga. Acesta a candidat și a fost ales eurodeputat, la alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, pe listele Partidului Național Liberal pentru mandatul 2019 – 2024.
Vasile Blaga a depus ultima sa declarație de avere în această calitate la data de 12 mai 2023, aferentă situației sale financiare din anul 2022. Potrivit acestui document, Blaga a încasat indemnizația de europarlamentar în cuantum de 89/789 de euro pe an, adică 7.492,4 euro pe lună, diurna de 51.038 de euro pe an, adică 4.253,2 euro pe lună, indemnizația de transport de 41.454 de euro pe an, adică 3.460,3 euro pe lună, și suma forfetară de 57.336 de euro pe an, adică 4.778 de euro pe lună.
În total, Vasile Blaga a realizat venituri, la Bruxelles, de 239.687 de euro pe an, adică de 1.198.435 de euro în întreg mandatul, ceea ce înseamnă 19.973,82 euro pe lună. Vasile Blaga, fost senator, nu a mai fost pus de PNL pe lista comună cu PSD, la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024.
Nici Corina Crețu nu va mai continua
Există și un fost comisar european român care, anul acesta, își face bagajele de la Bruxelles. Este vorba despre Corina Crețu, care a fost aleasă în 2019, pe listele Pro România, și care a ocupat funcția de comisar european pentru dezvoltare regională. Conform declarației de avere din 7 iunie 2023, Corina Crețu a notat că a încasat o indemnizație de 89.788 de euro pe an de la Parlamentul European.
Un alt fost comisar european, care conduce un partid ce, zilele trecute, era dat la limita inferioară a pragului electoral pentru accederea în Parlamentul European, este Dacia Cioloș. Acesta a fost ales, în 2019, pe listele defunctei alianțe USR-PLUS. Ulterior, USR și PLUS au fuzionat, după care s-au despărțit din nou, Dacian Cioloș plecând și formându-și un nou partid, pe nume REPER.
Dacă Dacian Cioloș nu ar mai prinde un nou mandat de europarlamentar, acesta ar pierde venituri de „nabab”. Conform declarației sale de candidat din 6 aprilie 2024, în ultimul an fiscal a încasat de la Parlamentul European o indemnizație de 93.793,26 de euro pe an, adică 7.816,1 euro pe lună, o diurnă de 50.263,05 euro pe an, adică 4.188,6 euro, și o sumă forfetară de 57.336 de euro pe an, adică 4.668 de euro. În total, 201.392,31 de euro pe an, adică 16.787,7 euro pe lună, ceea ce, în cinci ani, înseamnă 1.006.961,6 euro.
După cinci ani la Bruxelles, Vasile Blaga va încasa trei pensii. Dintre care două sunt speciale
Mai marii Uniunii Europene s-au gândit, totuși, și la soarta eurodeputaților care, din ghinion sau din alte motive, nu mai prind un loc în viitoarele legislaturi. Cu condiția să aibă un mandat întreg consumat de deputat în Parlamentul European. Aceștia urmează să încaseze, timp de doi ani, o „indemnizație de tranziție”.
De asemenea, cei care au un mandat încheiat la Parlamentul European vor putea, la împlinirea vârstei de 63 de ani, să iasă la pensie din această calitate și să primească o pensie de fost eurodeputat în cuantum de 5.500 de euro pe lună.
Aplicând acest lucru în cazul lui Vasile Blaga, spre exemplu, ajungem la situația paradoxală ca un fost demnitar să încaseze trei pensii, dintre care două speciale. În declarația de avere citată mai sus, Vasile Blaga arată că încasează o pensie de 70.000 de lei pe an de la Casa Națională de Pensii, precum și 80.000 de lei pe an, indemnizația de fost senator în Parlamentul României. Adăugând la aceste două pensii și pensia de europarlamentar, de 5.500 de euro lunar, Blaga ar putea să ajungă să încaseze, din pensii, 473.400 de lei pe an, adică 96.612,2 lei pe lună (19.716,8 euro).