Atacurile urșilor s-au înmulțit, pe fondul interzicerii vânătorii și a hrănirii acestor carnivore mari în pădurile din România, pentru că numărul lor a crescut, conform recensământului finalizat anul acesta, de la circa 4.000 la aproape 14.000, în ultimii 10 ani. Așa cum era de așteptat, urșii atacă localități și turiști, fiind cu circa 10.000 peste numărul maxim pe care pădurea îl poate susține, fără incidente, conform studiilor realizate de specialiștii în carnivore mari. Pentru a se face mai eficient recoltarea lor din zonele locuite de oameni pe care le atacă, Ministerul Mediului are în dezbatere publică un proiect de lege care ar urma să permită intervenția imediată, atunci când ursul atacă oameni și gospodării. Alt proiect de lege a trecut de Camera Deputaților și urmează să fie votat în Senat, pentru eliminarea intervenției în instanță a ONG-urilor care blochează ordinele de ministru privind vânătoarea, astfel încât să se poată bloca ordinul doar dacă există o hotărâre definitivă.
Urșii care atacă oameni și gospodării, în număr din ce în ce mai mare, nu pot fi împușcați. În mandatul fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, a fost lansat un proiect de modificare a Ordonanței nr. 81/2021 care stabilește un cadru legal pentru intervenția imediată în cazul atacurilor urșilor în localități, astfel încât exemplarele periculoase să nu mai fie plimbate cu jandarmii și echipele de intervenție, coordonate de primari total nepregătiți, ci să poată fi împușcați.
Tranchilizarea și relocarea nu sunt doar acțiuni costisitoare și ineficiente, ci și periculoase, pentru că în urma relocării, animalele nu fac altceva decât să atace alți oameni și alte gospodării. Practic, de când se fac relocări, urșii nu s-au sfiit să atace comunitățile în care au fost mutați sau chiar s-au întors în foarte scurt timp în locurile de unde au fost luați, continuând să atace.
Asociațiile de vânători se ocupau, până la Guvernul Cioloș, de menținerea echilibrului între populația de urs brun și comunitățile din zonele afectate acum de atacuri, pentru că se stabileau cote de vânătoare anual, astfel încât populația de urși să nu se înmulțească peste numărul maxim de 4.000 de exemplare pe teritoriul României. Dar vânătoarea a fost interzisă, în anul 2016, apoi s-a modificat legea, dar ultimul cuvânt în aplicarea ei îl au reprezentanții ONG-urilor de mediu, astfel încât nu se mai pot vâna urși, nici măcar dacă atacă oameni și gospodării. Există cote anuale de intervenție și de prevenție – primele vizând exemplarele care atacă localități, celelalte fiind pentru reducerea înmulțirii peste măsură a acestor mamifere -, dar nu se pot aplica, pentru că în fiecare an sunt mai puternice intervențiile activiștilor de mediu.
Două dezbateri pe același proiect de lege
Modificarea legislativă care se dezbate acum la Ministerul Mediului ar trebui să lase măcar autoritățile să elimine pericolul din localitățile atacate de urși, fără parcurgerea șirului lung de acțiuni prealabile, de la încercarea de a goni urșii cu fluiere și clopoței, până la tranchilizare și relocarea inutilă.
Vânătorii sunt sceptici, însă, pentru că au avut discuții prealabile cu actualul ministru USR al Mediului, Diana Buzoianu, care și-a exprimat un punct de vedere categoric, în favoarea urșilor.
„Proiectul de modificare a Ordonanței 81 prevede intervenția imediată, prin împușcare, fără relocare, pentru că s-a demonstrat că este ineficient. A fost deja dezbatere publică. Nu înțeleg de ce mai face încă o dezbatere publică. Doamna ministru nu discută cu noi și m-a întrebat cum îmi permit eu să-i spun cu cine trebuie să se consulte, pentru că se consultă doar cu ONG-urile de mediu. Ar trebui să înțeleagă toată lumea că viețile oamenilor sunt mai importante”, a explicat, pentru Jurnalul, Ovidiu Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania, din Brașov, care a participat la aproape toate studiile făcute în România pe populațiile de urs brun, ca specialist în carnivore mari – materie pe care o și predă la universitate.
Activiștii de mediu blochează totul în instanță
Un alt act normativ care se modifică este Legea nr. 407/2006 care reglementează activitățile de vânătoare. Modificarea a fost votată de Camera Deputaților, săptămâna trecută, urmând a intra la vot și la Senat. Prin această modificare se va elimina posibilitatea de suspendare a ordinului de ministru, în primă instanță, după ce au existat foarte multe scandaluri legate de contracte pierdute de cei care organizează în România partide de vânătoare.
S-au făcut astfel de contracte în baza ordinelor de ministru, activitățile au fost blocate în instanță de ONG-uri, de la prima înfățișare. Iar modificarea legislativă prevede posibilitatea de blocare a unui astfel de ordin doar în urma unei hotărâri definitive a instanței de judecată, nu după decizia din prima instanță, pe fond.
Ursul brun nu intră sub incidența acestei legi, pentru că este specie protejată și are reglementări speciale. Deși specialiștii în carnivore mari au demonstrat că nu există motive reale de a păstra această specie pe lista celor protejate, mai ales după înmulțirea peste măsură a exemplarelor din România, din 2016 până astăzi nu s-a putut rezolva această problemă, chiar dacă se înmulțesc atacurile animalelor asupra oamenilor.