Potrivit inițiativei legislative, autoritățile locale sau Ministerul Culturii vor putea face reparații de urgență la imobilele din patrimoniul cultural, lăsate în paragină, și fără acordul proprietarilor. Din cele peste 800 de monumente istorice aflate în prezent în pericol de dispariție, circa o treime reprezintă pericol public, deoarece sunt în pragul surpării, spun inițiatorii.
Noul proiect de lege pus pe masa senatorilor de către 16 parlamentari PNL aduce mai multe modificări şi completări la Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, astfel încât să faciliteze intervenția statului cu scopul protejării patrimoniului cultural național.
Este vorba despre legi adoptate în urmă cu mai bine de un deceniu, spun autorii proiectului, iar în prezent există foarte multe situații în care, din cauza unor lacune sau aspecte insuficient clarificate în legislație, autoritățile locale și chiar Ministerul Culturii au pârghii limitate de intervenție atunci când vine vorba despre clădiri de patrimoniu care trebuie reabilitate.
Mai multe autorități vor putea interveni
Una dintre principalele modificări propuse prevede că, alături de autoritățile locale și centrale, și consiliile județene, în măsura în care dispun de fonduri, să poată interveni pentru protejarea monumentelor istorice care se află în pericol de prăbușire și nu au un proprietar cunoscut.
De asemenea, dacă proprietarul unei clădiri aparţinând patrimoniului cultural sau titularul dreptului de administrare nu îşi îndeplinește obligaţiile privind efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere, precum și alte obligații prevăzute în lege, și se constată că există un pericol de distrugere sau de alterare fizică semnificativă „administraţia publică judeţeană, locală, ori, după caz, Ministerul Culturii, direct sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, poate să întreprindă, în regim de urgenţă, lucrări în vederea scoaterii din pericol a imobilului şi a conservării acestuia, substituindu-se proprietarului, titularului dreptului de administrare sau, respectiv, a titularului altui drept real asupra bunului protejat, urmând ca, pe cale amiabilă sau prin acţiune în regres, să recupereze cheltuielile de la proprietar”, se arată în proiectul de lege.
Propunerea legislativă, menționează autorii în expunerea de motive, are la bază datoria statului formulată în art. 33 din Constituţia României: „Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume”.
„Vrem să dăm un rol mult mai activ la nivel local autorităților atunci când vine vorba despre protejarea unor obiective de patrimoniu imobil, deoarece sunt cele care pot acționa în mod direct mult mai repede decât o autoritate centrală. Astăzi însă pârghiile legale ale acestora sunt drastic limitate. În special, vorbim despre acele situații în care clădirile prezintă un risc imediat de deteriorare sau chiar de colaps”, explică senatorul Liviu Brătescu, unul dintre semnatarii proiectului legislativ, pe Facebook. Potrivit acestuia, acest proiect este al doilea dintr-un pachet de trei inițiative legislative care va oferi „instrumentele necesare protejării, reabilitării și conservării patrimoniului nostru cultural imobil”.
În luna martie 2023, parlamentarii PNL au propus instituirea Programului Național de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil (PNSP) prin care să fie finanțate reparațiile urgente la monumentele istorice aflate în pericol de dispariție. Practic, 100 de monumente aflate în stare avansată de degradare ar urma să fie „puse în siguranță”, în fiecare an, prin acest program.
Prin măsurile propuse în aceste inițiative legislative, România se va alinia statelor lumii care au intervenit pentru a proteja moștenirea culturală, mai spune senatorul Liviu Brătescu.
„Oferim acum instrumentele necesare unei primării să intervină atunci când proprietarii fie nu au posibilitățile materiale necesare salvării unei clădiri pe care o au în proprietate, fie atunci când manifestă în mod direct rea credință și pun în pericol obiectivul de patrimoniu”, spune Liviu Brătescu, senator PNL.
Sute de conace și case boierești stau să se prăbușească
Ignorate decenii la rând, atât de autorităţi, cât și de proprietarii cărora le-au fost retrocedate, sute de conace și case vechi, boiereşti, stau să se prăbuşească. În ultimii ani, multe dintre aceste clădiri monumente istorice au devenit o sursă de materiale de construcţii pentru hoţi.
Conform datelor centralizate de Institutul Național al Patrimoniului, în 2013 existau 593 de monumente istorice în pericol de dispariție, iar numărul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel că, la finalul anului 2021, erau „cel puțin 801 monumente istorice în pericol de dispariție”, deși unele dintre monumentele inventariate inițial se degradaseră deja dincolo de limita la care mai puteau fi salvate.
Una din trei clădiri – pericol public
În 2021, în administrarea autorităților de la nivel central și a instituțiilor din subordinea acestora erau 31 de monumente istorice aflate în stare de colaps (3,87% din cele 801), în cea a autorităților și instituțiilor județene erau 22 de monumente (2,75%), iar la nivel local în această situație se aflau 166 de monumente (20,72%). Însă cele mai multe monumente istorice a căror existență este amenințată sunt deținute de culte (184 de monumente – circa 23%).
Dintre cele 801 de obiective aflate în stare precară de conservare, nu mai puțin de 264 (aproape 33%) „constituie și un pericol public”, fiind în pragul surpării.