Constatarea, de către Curtea de Apel București, în luna septembrie a anului trecut, a calității de colaborator al Securității ca politică a lui Traian Băsescu, în speța “Petrov” are la bază două note informative pe care fostul președinte le-a înaintat ofițerului de contrainformații militare din cadrul UM 02150 Mangalia. Ambele note, scrise în anul 1975, vizau doi colegi de la Institutul de Marină, despre care Băsescu scria că doresc să fugă în străinătate și că întrețineau relații cu femei de cetățenie străină. Judecătorii arată că fostul președinte era familiarizat cu diferențele structurilor militare ale Armatei și Securității, având în vedere că tatăl său fusese ofițer în armată. Mai mult, instanța subliniază că, prin turnătoriile făcute, “Petrov” a urmărit îngrădirea de către regimul totalitar comunist a drepturilor și libertăților colegilor săi, cunoscând faptul că aceștia urmau să fie investigați de organele represive ale statului comunist.
Traian Băsescu s-a format și dezvoltat într-un mediu în care informațiile privind diferențele și asemănările dintre Armată și Securitate erau ușor accesibile, tatăl acestuia fiind, după cum chiar el arăta în completarea la întâmpinare, colonel de armată, se arată în motivarea hotărârii Curții de Apel București, prin care a fost admisă cererea formulată de CNSAS și a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al fostei Securități. Probele de la dosarul cauzei sunt zdrobitoare, instanța concluzionând faptul că, “nesocotind interesele celor pe care i-a denunțat, pârâtul a vizat îngrădirea dreptului la viață privată în privința acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunțate puteau să facă obiectul unor investigații suplimentare ale Securității, ca rezultat al denunțurilor sale”.
Hotărârea Curții de Apel București a fost atacată cu apel, de către fostul președinte al României, la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă, de această dată, la dosarul “Petrov” vor fi atașate și documentele furnizate de CNSAS omului de afaceri George Pădure, la rândul lui filat și turnat la Securitate de către Traian Băsescu, în toamna anului 1989, sub numele de cod “Traian”.
Primul denunț, cu informații smulse de la verișoara celui turnat
Prima notă informativă care stă la baza declarării, pe cale judecătorească, a lui Traian Băsescu drept colaborator al Securității, ca poliție politică, are indicativul nr. 0023/3990, din data de 5 mai 1975. Documentul este semnat olograf cu celebrul nume conspirativ “Petrov”, a fost primită de locotenent-colonelul Tudor Ghorghe și instanța arată că, prin aceasta, “pârâtul informa Securitatea în legătură cu intenția numitului Dimitriu Corneliu, coleg de facultate, de a rămâne în străinătate”. În nota informativă, Băsescu scria faptul că, “din discuțiile purtate cu verișoara lui – V. – de profesie învățătoare, am înțeles că Dimitriu Corneliu ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Cu verișoara lui Dimitriu am avut ocazia să discut aceste probleme, deoarece am fost la un moment dat prieteni”.
Curtea de Apel București menționează, în motivarea hotărârii, că, prin informațiile din această notă, Traian Băsescu a denunțat atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar, pe de altă parte, furnizarea informațiilor a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Magistrații mai arată că este de notorietate faptul că intenția unei persoane de a rămâne în străinătate sau de a părăsi țara era, la acel moment, o atitudine extrem de gravă, din perspectiva regimului, iar cei care luat o astfel de hotărâre “erau priviți ca niște trădători de patrie”.
Mai departe, se arată că, în cauză, pentru conturarea intenției lui Corneliu Dimitriu de a rămâne în străinătate, “pârâtul Băsescu Traian nu doar că a prezentat Securității niște fapte, dar le-a și interpretat. “Cei care, prin diferite metode, reușeau să-și îndeplinească obiectivul de a pleca sau de a rămâne în străinătate erau denumiți, peiorativ, «fugiți»
Securitatea i-a blocat accesul lui Dimitriu pe cursele internaționale
Urmare a notei informative transmise de Traian Băsescu, locotenent colonelul Tudor Gheorghe a redactat o notă, în data de 18 august 1975, prin care propunea avizarea negativă a desemnării lui Corneliu Dimitriu ca ofițer pe navele care urmau să plece în străinătate. În nota cu pricina se menționa că “se reține materialul informativ furnizat de colaborator, din care rezultă că elevul Dimitriu Corneliu ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Având în vedere cele raportate mai sus, propun a se aviza negativ”. Iar lucrurile nu s-au oprit aici. O însemnare marginală, efectuată după doi ani de la această propunere de aviz negativ, schimbă situația, în sensul că s-a primit aviz pozitiv.
Asta, în opinia Curții de Apel București, arată că Corneliu Dimitriu s-a aflat, cel puțin pe perioada de un an, până la terminarea facultății, sub efectul propunerii de avizare negativă. “Pe de altă parte, trebuie luate în considerare și premisele acestei propuneri, având în vedere că acesta a fost rezultatul supravegherii și verificării informative a persoanei semnalate cu intenție de rămânere în străinătate”, arată judecătorul.
Alt coleg, dat pe mâna “contrainformațiilor”, pentru că se întâlnea cu cehoaice
Cea de-a doua notă informativă, semnată de “Petrov”, în aceeași zi, și care a avut un circuit identic cu prima, reprezintă încă o probă zdrobitoare împotriva celui care a deținut, de două ori consecutiv, funcția de președinte al României. Curtea de Apel București inserează în motivare pasaje relevante ale acestei turnătorii care l-a avut drept țintă pe un alt coleg al lui Traian Băsescu, Ion Bărgău. “Nu este dispus să se căsătorească decât foarte târziu și cu o fată care să aibă o situație materială bună. În vara anului 1973 și a anului 1974, a avut relații cu femei de cetățenie cehă, dar nu știu dacă, în momentul de față, mai întreține aceste relații”, scria “Petrov” la Securitate.
Curtea de Apel București notează că, în legătură cu datele cuprinse în această notă informativă, a avut în vedere faptul notoriu că statul comunist încerca să limiteze relațiile neoficiale dintre cetățenii români și cei străini, întrucât, prin astfel de contacte, cetățenii români își puteau însuși ideile care circulau în lumea liberă și care nu erau bine cunoscute în țară. “Mai mult, cetățenii străini puteau cunoaște adevărata situație cu privire la condițiile de viață din România, ori cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului la noi în țară, situații care, evident, difereau profund față de cele prezentate de propaganda oficială a regimului. Iar, sub aceste aspecte, jurisprudența invocată prin acțiune este, de asemenea, edificatoare”, reține judecătorul.
Nota lui Băsescu nu a rămas fără efect. Ofițerul de legătură a dispus ca aceasta să fie introdusă în documentarea sa. “Se va urmări a se preciza cauza neînțelegerii cu familia. Se va lua legătura cu ofițerul CI (de contrainformații – n.red.) din Iași, pentru a se preciza cum este cunoscut tatăl. Se va discuta cu elevul asupra relației cu cetățeni străini”, scria ofițerul Securității.
Mai mult, Curtea de Apel București subliniază modul insidios în care acționa regimul totalitar din acea perioadă, “care nu se împotrivea de o manieră publică, deschisă, legăturilor cetățenilor români cu cei străini, ci în ascuns, prin intermediul organelor represive, cu ajutorul cărora căuta să aibă un control aproape total asupra acestor legături. (…) Întâlnirile neoficiale era percepute ca fiind periculoase, fapt demonstrat de supravegherea exercitată asupra acestora. În acest sens, Curtea observă că în notele informative se expune situația persoanei vizate privind legăturile cu străinii”.
Băsescu, în contact cu Securitatea încă din anul 1972
Traian Băsescu a susținut, în fața instanței, că nu știa că organele de Contrainformații Militare făceau parte din structura fostei Securități, respectiv din Direcția a-IV-a a Securității.
Judecătorul a demontat imediat această teză. “Serviciile de contrainformații făceau parte din structura Securității era prevăzut expres într-un act normativ publicat în Buletinul Oficial, iar pârâtul a arătat în fața instanței că a urmat cursuri de legislație la Institutul de Marină, astfel că nu este plauzibil că el s-a aflat în eroare sub acest aspect. Mai precis în Decretul Consiliului de Stat nr.130/1972 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului de Interne (act normativ în vigoare de la 19 aprilie 1972 până la 07 aprilie 1978, fiind abrogat și înlocuit prin Decretul nr. 121/1978 ), republicat în Buletinul Oficial nr. 113 din 26 iulie 1973, respectiv în art.4, punctul I, denumit Atribuții cu privire la organele de Securitate, se arată, la litera b), că organele de Securitate organizează și desfășoară activitatea de contrainformații militare, în scopul prevenirii, descoperirii și lichidării acțiunilor serviciilor de spionaj străine îndreptate împotriva capacității de apărare a țării și a forțelor armate ale Republicii Socialiste România" explică Curtea de Apel București.
Mai mult, instanța arată că aceste teme aveau un specific cu care Traian Băsescu ar fi fost deja familiarizat, întrucât chiar el a recunoscut că a fost abordat, încă la sfârșitul anului 1972, cu astfel de teme de către un ofițer de Securitate în legătură cu care a arătat că au purtat o lungă discuție. "Prin urmare, în aceste circumstanțe, este rezonabil să se aprecieze că pârâtul Băsescu Traian putea să-și dea seama că a fost contactat de organe ale Securității și că notele informative au fost remise unor astfel de organe", arată instanța Curții de Apel București.
“Manole” de la BNR va da și el piept cu instanța de judecată
Tot la Curtea de Apel București a fost întregistrat, luni, un nou dosar prin care CNSAS cere constatarea pe cale judecătorească a calității de colaborator al Securității a guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Urmează ca, la sfârșitul acestei săptămâni, instanța să stabilească un prim termen de judecată în acest caz. Isărescu ar fi fost folosit de Securitate, ca informator, cu numele conspirativ “Manole”.
“Colegiul CNSAS a aprobat, săptămâna trecută, Nota de Constatare și a dispus introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatare pentru stabilirea calității de colaborator al Securității, pentru următoarea categorie de persoane: - art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naționale a României) - 1 persoană”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.