Aliaţii din NATO se apropie de un acord, în sensul majorării contribuţiilor lor la suportarea costurilor operaţionale ale organizaţiei pentru a reduce povara finanţării pentru SUA, au declarat trei diplomaţi care au cunoştinţă despre această chestiune, relatează Reuters.
Acest acord ar satisface o solicitare a preşedintelui american Donald Trump, deşi Franţa a anunţat clar că nu va fi parte din înţelegere, pe care Alianţa Nord-Atlantică speră să o parafeze înainte de summitul care aniversează 70 de ani de NATO la Londra, săptămâna viitoare.
Trump i-a acuzat pe aliaţii europeni, în special cea mai mare economie a Europei, Germania, că tratează ca de la sine înţeleasă protecţia SUA şi a afirmat că aceştia ar trebui să cheltuie mult mai mult pentru propria apărare.
Reforma privind finanţarea Alianţei ar veni după luni de negocieri care au urmat unei propuneri în acest sens înaintate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (foto).
Acordul ar presupune ca aliaţii europeni, Turcia şi Canada să contribuie mai mult la bugetul anual de 2,5 miliarde de dolari pentru întreţinerea sediului NATO, a staffului internaţional şi a infrastructurilor militare aflate sub comanda NATO.
Comparativ cu sutele de miliarde de dolari pe care aliaţii le cheltuie anual pentru forţele lor armate, este o sumă mică, comentează Reuters. Pe de altă parte, prin această contribuţie ei speră să mai diminueze din nemulţumirea lui Donald Trump, care a declarat în iulie 2018 că SUA „plătesc zeci de miliarde de dolari prea mult ca subsidii pentru Europa”.
„Este un gest politic. Nu există alianţă fără americani”, a declarat un diplomat cu vechime în cadrul NATO.
Franţa s-a opus propunerii cu multă vreme înainte ca preşedintele Emmanuel Macron să afirme pe 7 noiembrie că NATO este „în moarte cerebrală”, au declarat diplomaţi francezi.
Cu 30.000 de soldaţi desfăşuraţi şi mai multe nave în întreaga lume, Parisul susţine că face mai mult decât partea care îi revine în Alianţă, menţinând un grad ridicat de pregătire de luptă a forţelor franceze şi cheltuind miliarde de euro pentru cercetare în domeniul apărării.
Parisul nu va bloca propunerea, dar se va abţine, au declarat cei trei diplomaţi din cadrul NATO citaţi de Reuters.
Cheltuielile Franţei în domeniul apărării sunt mai mari decât cele ale Germaniei ca procent din PIB. Parisul susţine că va atinge ţinta de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare cel mai târziu în 2025, în timp ce Germania va ajunge la acest nivel doar în 2031, potrivit unor oficiali francezi şi germani.
Canada a afirmat că sprijinul său pentru acordul de finanţare nu ar trebui să devină un precedent pentru alte organizaţii internaţionale, susţin diplomaţii citaţi. Italia nu a luat încă o decizie asupra poziţiei sale, adaugă ei.
Toţi cei 29 de membri NATO contribuie la bugetul organizaţiei în baza unei formule convenite bazate pe PIB, dar aceasta ar urma să se schimbe în urma reformei propuse.
Potrivit propunerii negociate pentru bugetul pe 2021, contribuţia SUA la bugetul anual al Alianţei va scădea de la 22% la 16%. Contribuţia Germaniei ar urma să crească la aproximativ acelaşi nivel, iar alte state ar urma să-şi majoreze şi ele alocările.