Cei doi lideri au vorbit la telefon vineri pentru prima dată în aproape o lună. Biden a declarat după conversaţie că este încă posibil ca Netanyahu să accepte o formă de statalitate palestiniană.
În timpul discuţiei, "prim-ministrul Netanyahu şi-a reiterat politica potrivit căreia, odată ce Hamas este distrusă, Israelul trebuie să păstreze controlul asupra securităţii în Gaza pentru a se asigura că Gaza nu va mai reprezenta o ameninţare pentru Israel, o pretenţie care contrazice cererea de suveranitate palestiniană", a precizat sâmbătă biroul premierului israelian.
Statele Unite, principalul aliat şi susţinător, au cerut Israelului să limiteze numărul victimelor civile, în contextul în care războiul dintre Israel şi Hamas face ravagii din 7 octombrie în Fâşia Gaza. Washingtonul şi-a reiterat, de asemenea, sprijinul pentru crearea unui stat palestinian.
Vineri, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a spus că Biden "încă mai crede în perspectiva şi posibilitatea" unui stat palestinian, dar "recunoaşte că va fi nevoie de multă muncă pentru a se ajunge acolo".
Cu o zi înainte, Benjamin Netanyahu spusese deja că "Israelul trebuie să aibă controlul securităţii pe întregul teritoriu de la vest de râul Iordan. Aceasta este o condiţie necesară, care este în contradicţie cu ideea suveranităţii (palestiniene)".
Războiul dintre Israel şi Hamas a fost declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe 7 octombrie pe teritoriul israelian, soldat cu moartea a aproximativ 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe datele oficiale israeliene. Aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza.
Ca represalii pentru atac, Israelul a promis să "anihileze" Hamas, bombardând Fâşia Gaza şi desfăşurând operaţiuni militare intensive acolo. Conform unui nou bilanţ publicat sâmbătă de Ministerul Sănătăţii al Hamas, 24.927 de persoane, marea majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise şi 62.108 rănite în operaţiunile israeliene.