Potrivit Planului activităților de control pentru finanțarea campaniilor electorale din 2025, AEP anunță că va finaliza aceste verificării în data de 18 august, fiind posibil ca, în cazul în care și Curtea de Conturi va face propriile investigații, data rambursării cheltuielilor electorale pentru candidații la alegerile prezidențiale de anul acesta care au obținut scoruri de peste 3% să se amâne cu încă 30 de zile. Șapte competitori se află în situația de a se afla sub acest prag, iar suma totală pe care au cheltuit-o și pe care nu o mai pot recupera de la bugetul de stat se ridică la peste 4,9 milioane de lei. În schimb, Nicușor Dan, președintele ales al României, va putea depune, deja, cererea de rambursare a celor aproape 61 de milioane de lei cheltuite în cele două tururi de scrutin, inclusiv a celor 3,6 milioane de lei cheltuiți din donațiile primite de la persoane fizice.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a întocmit un plan al activităților de control al finanțării partidelor politice și a campaniei electorale din anul 2025, raport potrivit căruia misiunile de control ce se vor desfășura anul acesta vor avea drept scop verificarea respectării prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile înregistrate de partidele politice în anul fiscal 2023 și în anul fiscal 2024, precum și verificarea respectării prevederilor legale privind finanțarea campaniilor electorale de către competitorii electorali participanți la alegerile prezidențiale din anul 2025.
În cadrul acestei misiuni, se vor avea în vedere, în măsura în care există, „informații cuprinse în sesizări sau orice alte documente”, „în sensul de a fi obligatoriu supuse verificării aspectele sesizate, urmând a se face mențiune cu privire la constatările realizate”.
În documentul citat se specifică faptul că, potrivit Legii nr. 334/2006, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale.
Printre acestea, este vizat controlul finanțării campaniei electorale pentru alegerea președintelui României din anul 2025.
Dacă verifică și Curtea de Conturi, termenul se mută la finalul lunii septembrie
În concret, acest control al finanțării campaniei electorale pentru alegerea președintelui României din anul 2025 se desfășoară, conform planului de activități al AEP, în perioada 2 iunie 2025 - 1 august 2025, perioadă la care s-ar putea adăuga un termen de 15 zile, până la data de 18 august 2025, după caz, „pentru eventuale solicitări privind informații suplimentate sau clarificări”.
Controlul legalității veniturilor și cheltuielilor electorale și al validării sumelor în vederea rambursării cheltuielilor electorale se va face pentru competitorii electorali care au obținut pragul de 3 la sută, cuprinși în centralizatorul comunicat de Biroul Electoral Central (BEC), unde vor fi implicați atât controlori de la D.C.F.P.P.C.E. (Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice și a Campaniilor Electorale), cât și de la direcțiile județene ale autorității, constituiți în echipe de câte două persoane.
În acest Plan se mai arată că, în situația efectuării controlului și de către Curtea de Conturi, termenul de rambursare a cheltuielilor se va prelungi cu încă 30 de zile. Astfel, se va putea ajunge ca banii de campanie să fie rambursați de la bugetul de stat către candidații care au obținut peste 3% la alegerile prezidențiale din anul 2025 undeva în jurul datei de 18 septembrie 2025.
Păgubiții, cu 4,9 milioane de lei pe minus
De precizat este faptul că la alegerile prezidențiale din 4 mai și 18 mai 2025 au participat 11 competitori electorali, din care doi s-au calificat în turul al doilea, patru au obținut peste 3% din voturile valabil exprimate, iar șapte candidați s-au situat sub pragul minim de 3% prevăzut de lege pentru rambursarea cheltuielilor electorale.
Practic, pentru restituirea cheltuielilor electorale pot formula cereri la AEP Nicușor Dan, PSD, PNL și UDMR - pentru Crin Antonescu, AUR - pentru George Simion și Victor Ponta.
USR a cheltuit pentru campania Elenei Lasconi 1.187.563,3 lei, iar candidata a obținut, în data de 4 mai, 252.721 de voturi (2,68%). Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) a depus documente din care rezultă că a cheltuit în campania electorală a Laviniei Șandru suma totală de 2.586.210 lei. Șandru a obținut în primul tur 60.682 de voturi (0,64%).
Candidatul independent Daniel Funeriu a cheltuit în campania sa prezidențială 665.080,92 de lei și a obținut, în data de 4 mai 2025, 49.604 voturi (0,53%). La rândul său, Partidul Național Conservator Român (PNCR) a declarat cheltuieli de 200.000 de lei pentru campania din primul tur a lui Cristian Terheș. Acesta a obținut 36.445 de voturi (0,39%).
De asemenea, candidatul independent John Ion Banu Muscel a declarat la AEP cheltuieli electorale pentru primul tur de scrutin de 214.528,96 de lei și a primit 22.020 de voturi, reprezentând 0,23%. Iar fostul șef militar al SIE, generalul Silviu Predoiu, candidat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN) declară că a cheltuit în campania primului tur suma de 51.950 de lei, obținând 17.186 de voturi (0,18%). Candidatul Sebastian Popescu a declarat zero lei venituri și zero lei cheltuieli de campanie. El a fost votat de 25.994 de alegători (0,28%).
Acești competitori cu scoruri de sub 3% vor pierde, astfel, suma totală de 4.905.333,18 lei, care vor rămâne la bugetul de stat. Voturile cumulate ale acestora au fost 464.652, reprezentând 4,93%.
Președintele va deveni cu 3,6 milioane de lei mai bogat, după aceste alegeri câștigate
În schimb, printre cei care pot face solicitare de rambursare a cheltuielilor electorale, atât pentru primul tur, cât și pentru turul al doilea, se numără președintele României, Nicușor Dan. „Jurnalul” a dezvăluit, recent, că Nicușor Dan a patentat rețeta succesului financiar sau fenomenul „cum să devii milionar din profesia de candidat”. Soluția, pe cât de simplă, pe atât de eficientă, a fost verificată cu succes de două ori.
Concret, în 2020, când a candidat și a câștigat, prima dată, Primăria Capitalei, Nicușor Dan a raportat la AEP venituri electorale de 466.000 de lei, din care 326.800 de lei au provenit din donații. Statul i-a rambursat integral această sumă. În 2024, când a câștigat al doilea mandat de primar general, Nicușor Dan a raportat venituri electorale de 660.000 de lei, din care 140.000 de lei au provenit tot din donații.
Banii au fost recuperați în integralitate. În prezent, Autoritatea Electorală Permanentă urmează să restituie și cheltuielile electorale efectuate de candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025. Aici, Nicușor Dan a avut venituri de aproape 61 de milioane de lei, din care 3,6 milioane au fost din donații.
Cheltuielile au fost de 60,88 de milioane de lei. Dacă suma de 3,6 milioane va fi rambursată, atunci Nicușor Dan se poate mândri că, din trei candidaturi succesive, a devenit mai bogat cu 850.000 de euro.