Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Însă, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), datele disponibile nu indică existența unei crize generalizate de aprovizionare, ci ridică mai degrabă întrebări despre modul în care sunt comunicate problemele din piață.
Specialistul avertizează că, în lipsa unor explicații clare din partea autorităților și a marilor companii din domeniu, percepția unei penurii poate deveni la fel de puternică precum o criză reală, iar efectul final îl pot resimți consumatorii prin prețuri mai mari.
Există o penurie reală sau doar o problemă punctuală?
Analiza pornește de la mesajele transmise în ultimele zile privind întârzieri la livrarea motorinei către clienții en-gros, explicația invocată fiind contextul internațional și depășirea capacității logistice a unor depozite.
Dumitru Chisăliță pune însă o întrebare esențială: Este vorba despre o problemă a întregii piețe sau doar despre dificultățile unui singur operator?
În opinia sa, dacă România s-ar confrunta cu un deficit real de motorină, avertismente similare ar trebui să vină din partea tuturor marilor producători și distribuitori. Or, acest lucru nu se întâmplă.
Rompetrol și OMV Petrom nu au anunțat restricții
Analiza arată că Rompetrol, companie care a întâmpinat recent dificultăți în aprovizionarea cu țiței, nu a anunțat imposibilitatea onorării comenzilor și nici restricții comerciale generalizate. Potrivit informațiilor publice, rafinăria funcționează în condiții normale.
În același timp, în Bulgaria, unde Rompetrol este un jucător important pe piață, nu există avertismente privind întârzieri la livrarea motorinei sau limitarea aprovizionării, activitatea comercială desfășurându-se în parametri obișnuiți.
Totodată, OMV Petrom produce integral benzina comercializată în România și aproximativ 35% din motorina vândută pe piața internă din producția proprie, ceea ce ridică noi întrebări privind amploarea reală a problemelor invocate.
Guvernul spune că nu există risc de penurie
Un alt argument invocat în analiză este poziția oficială a Guvernului. Executivul a transmis recent că nu estimează apariția unei penurii de carburanți, iar măsurile adoptate în această perioadă urmăresc fluidizarea transporturilor și distribuției, nu raționalizarea consumului.
În acest context, Dumitru Chisăliță consideră că există mai multe întrebări la care piața are nevoie de răspunsuri clare:
- este vorba despre o problemă logistică a unui operator sau despre un deficit real de motorină;
- dacă este doar o dificultate punctuală, de ce mesajele sunt percepute ca un avertisment pentru întreaga piață;
- de ce ceilalți mari producători și distribuitori nu semnalează aceeași situație;
- de ce statele din regiune, alimentate din aceleași fluxuri regionale, nu raportează probleme similare.
Percepția poate alimenta scumpirile
Potrivit președintelui AEI, experiența ultimelor săptămâni arată că simpla apariție a unor informații despre posibile probleme de aprovizionare poate genera reacții în lanț.
Consumatorii și companiile pot începe să cumpere preventiv, comenzile cresc, iar presiunea asupra lanțului logistic se amplifică. În aceste condiții, avertizează specialistul, percepția poate deveni aproape la fel de importantă ca realitatea.
Mai mult, atunci când publicul este convins că urmează o penurie sau noi scumpiri, piața acceptă mai ușor creșterile de preț.
Autoritățile sunt chemate să ofere răspunsuri clare
În finalul analizei, Dumitru Chisăliță susține că autoritățile și companiile trebuie să comunice transparent și unitar, pentru a evita speculațiile și reacțiile emoționale ale pieței.
Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că autoritățile ar trebui să răspundă public la câteva întrebări esențiale:
- Există sau nu un deficit fizic de combustibil în România?
- Care este nivelul stocurilor comerciale și al rezervelor de siguranță?
- De ce mesajele diferă atât de mult între principalii operatori?
- De ce nu apar avertismente similare în celelalte state din regiune?
„Piața are nevoie de transparență, nu de percepții”, concluzionează Dumitru Chisăliță, avertizând că, atunci când percepția ajunge să cântărească mai mult decât realitatea, costul este suportat, în cele din urmă, de consumator.
Citește și: România are cea mai ieftină benzină înainte de taxe și cea mai scumpă după. Unde se duc banii?
Citește pe Antena3.ro
