Accesul la informație și accelerarea propagării informațiilor din toate domeniile a fost primită cu bucurie de specialiști, dar în scurt timp și-au dat seama că fenomenul e mai mult malefic decât benefic. Pe de o parte, pentru că nu este timp suficient pentru procesarea informației, pe de altă parte, pentru că s-a accentuat direct proporțional și fenomenul fake news. Cătălin Buciumeanu, unul din lectorii programului postuniversitar Intelligence Economic International care pregătesc specialiștii români pentru jungla actuală din economie, vorbește despre nevoile pieței și posibilitățile de specializare în noi domenii de activitate.
Ce posibilități avem de a ne descurca în această junglă a invaziei de informații și fake news?
Cătălin Buciumeanu: Competitive intelligence este un instrument de lucru, pentru că oferă o grilă de interpretare. Alt instrument la fel de complex nu mai avem, pentru a învăța cum să analizăm lucrurile în situația actuală. Astăzi, până și minciuna se spune cu profesionalism. Te-ai aștepta ca relația dintre economie și matematică să fie una de succes, clară și precisă. De ce? Pentru că matematica este obiectivă, rece, lucreaz cu cifre. Ciferele nu mint. Dar economia este dinamică și cu foarte multe variabile. Rolul matematicii este acela de a transforma variabilele în constante. Paradoxul este că nu întotodeauna rezultatele sunt mulțumitoare. Competitive intelligence, ca și procesul de adaptare din teoria lui Darwin, este un instrument care ne ajută să facem față provocarilor mediului economic. Așa au supraviețuit organismele, pentru că au reușit să se adapteze la mediu. Și industria și comerțul sunt tot niște organisme care trebuie să se adapteze.
Noi avem un mediu economic poluat în acest moment?
Cătălin Buciumeanu: Este un mediu complex și ca orice mediu complex este și foarte „solicitat”. Economia este un concept dinamic și capătă noi forme în fiecare zi. Peste dinanismul intrinsec mai vine și variabila legislativă și cea fiscală care transformă totul într-o junglă. În toată povestea actorul principal este omul care trebuie să aibă instrumentul potrivit pentru a lua în calcul toate aspectele: politice, economice, tehnologice, sociologice, geopolitice și de orice altă natură care pot aduce atingere mediului de business. Există și Competitor Intelligence, un alt domeniu care analizează concurența, studiază piața într-o formulă mai structurată decât o făceau până acum departamentele de marketing. Noi avem, în cadrul Academiei de Studii Economice din București, un curs postuniversitar care pregătește specialiști în Competitive intelligence. ”Intelligence Economic International” este un curs de trei luni, următorul începe chiar în câteva zile, pe 25 mai, iar costurile sunt mult mai mici decât pentru un MBA. Un astfel de program de studiu postuniversitar costă 3.800 de lei la ASE, în timp ce un MBA pornește de la 10.000 de euro.
Cine vine la aceste cursuri și din ce motiv?
Cătălin Buciumeanu: În general este construit pentru mediul de business, pentru cei care trebuie să ia decizii pentru afacerea lor. Își fac o analiză, în baza căruia pot lua decizii. Competitive Intelligence presupune o analiză complexă a pieței, astfel încât să ai o viziune cât mai clară asupra țintei pe care vrei s-o atingi. La curs vin, în general, persoane din middle și top management, din diverse companii, chiar și acționari, directori de vânzări, chiar și directorii de departamente financiare.
Vin să învețe, vin din curiozitate sau să-și mai ia o diplomă?
Cătălin Buciumeanu: Mulți vin din curiozitate, pentru că domeniul este nou. Din câte-am văzut, mulți vor să știe de ce informații au nevoie. Mulți vor să-și creeze departamente specializate în companie și vor să știe ce trebuie să ceară. Mai toate companiile mari de IT au avut, în ultimii ani departamente de Competitive intelligence, în ultimii zece ani. Inclusiv Apa Nova a avut un astfel de departament, pentru că și-au dat seama că au nevoie de așa ceva. Sunt firme mari, internaționale, care au atsfel de departamente în România, cu experți români, care fac analize compartimentate și imaginea de ansamblu o dă o firmă străină.
Sunt și unii cursanți care cred că vor deveni un fel de James Bonzi?
Cătălin Buciumeanu: Trebuie să se înțeleagă faptul că zona de Competitive intelligence nu este spionaj economic. Este un instrument strict economic pentru poziționarea pe piață a companiei. Este un instrument de analiză. Competitive Intelligence oferă o imagine competentă într-o chestiune de interes pentru decident, pe baza căreia se poate o lua o decizie în cunoștință de cauză.
Ce alte programe postuniversitare ar fi necesare, în noul context economic?
Cătălin Buciumeanu: Ar fi util un program postuniversitar pentru a se înțelege noua tehnologie blockchain, pentru că societatea încă nu cunoaște potențialul imens al acesteia. Era o intenție de a lansa o criptomonedă românească, dar nu avem legislație pentru așa ceva. Alte țări au. Tehnologia blockchain ar putea fi metoda cea mai simplă de a eradica și corupția financiară, pentru că fiecare va putea urmări, cu exactitate, unde s-a dus banul lui. Deocamdată nu avem legislație, dar urmează să se lanseze o asociție de tehnologie avansată, unde mai multe companii de IT și din zona financiară doresc să contribuie la viitoarea legislație. La nivelul UE, Tehnologia Blockchain a fost adoptată ca infrastructură critică și există un fond de investiții de 300 de milioane de euro al Comisiei Europene pentru asta. Din păcate România a întârziat la semnarea acordului celor 27 de state membre pentru noua piață digitală.
Deja piața de Fake News economic și-a făcut datoria și în zona criptomonedelor. Acum câteva zile a apărut o știre cum că un teren din Ploiești a fost vândut pe criptomonede în valoare de două milioane de euro.
Iată un alt domeniu util, care poate fi studiat în Universități, fiindcă amenință însăși esența democrației - fenomenul fake news un instrument complex în plină reinventare. Trăim într-o epocă în care actori privați sau statali, cu diverse interese – legitime sau ilegitime, analizează comportamentul internauților aflând foarte multe despre opțiunile lor și modalitatea în care îi pot influența.
Ori singura modalitate de a prezerva democrația este educația. A discerne între minciună și adevăr între manipulare și exprimarea propriei voințe devine astăzi o datorie pe care n-o poți exercita decât în cunoștință de cauză.