Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a interzis recent accesul în Statele Unite unui număr de cinci persoane, asociate strâns de Washington cu eforturile europene de cenzură. Printre ele se află Thierry Breton, fost comisar al Uniunii Europene responsabil de politica digitală.
Într-o postare pe platforma X, Rubio a declarat că SUA „nu vor mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială” și că vor fi vizați „lideri ai complexului global al cenzurii”, cărora li se va interzice intrarea în Statele Unite.
Potrivit criticilor săi, Thierry Breton a devenit notoriu drept unul dintre arhitecții mecanismului de cenzură al UE, un sistem care, susțin aceleași voci, este exportat în prezent la nivel global.
Înarmați cu controversata Lege privind sancțiunile digitale (DSA), Breton și alți oficiali europeni au amenințat companii și autorități americane că vor fi obligate să se conformeze standardelor europene privind libertatea de exprimare.
De altfel, după ce a aflat că Elon Musk intenționa să îl intervieveze pe Donald Trump înaintea ultimei alegeri prezidențiale, Breton îl avertiza pe proprietarul platformei X că va fi „monitorizat” și ar putea fi sancționat cu amenzi de către UE.
Raphael Glucksmann a reacționat furios la ceea ce a numit „această sancțiune scandaloasă împotriva lui Thierry Breton”. „Suntem europeni!”, a declarat el. „Trebuie să ne apărăm legile, principiile și interesele!”.
Pe scurt, disputa a devenit acum una fundamentală: cine va decide limitele libertății de exprimare pentru companiile și cetățenii americani: Uniunea Europeană sau Constituția Statelor Unite?
Pentru prima dată, Breton și colaboratorii săi sunt tratați drept ceea ce criticii lor susțin că reprezintă: un pericol clar pentru „dreptul indispensabil” care definește societatea americană: libertatea de exprimare.
Calul troian al democraților americani
Uniunea Europeană a fost, de altfel, sprijinită de figuri influente din SUA, ostile libertății de exprimare, care au încercat să folosească Bruxelles-ul pentru a forța platforme precum X sau Facebook să reintroducă cenzura.
După ce Elon Musk a cumpărat Twitter, promițând să restabilească protecțiile privind libertatea de exprimare, Hillary Clinton a cerut oficialilor europeni să îl oblige să cenzureze conținutul, invocând legislația DSA.
Nina Jankowicz, fosta șefă a controversatului „Disinformation Governance Board” („Consiliul pentru Guvernanța Dezinformării”) din administrația Biden, a apărut în fața Parlamentului European, unde a cerut celor 27 de state membre să lupte împotriva Statelor Unite, pe care le-a descris drept o amenințare globală.
Legea europeană a serviciilor digitale interzice conținutul considerat „dezinformare” sau „incitare”.
Adoptarea sa, în pofida criticilor venite din partea multor apărători ai libertății de exprimare, a fost primită cu entuziasm de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager. Aceasta a declarat că „nu mai este vorba de un slogan - ceea ce este ilegal offline trebuie considerat și tratat ca ilegal online. Acum este un lucru real. Democrația s-a întors!”.
Potrivit adversarilor DSA, tot mai multe voci de stânga susțin erodarea legilor și valorilor naționale americane, în favoarea unor standarde stabilite de „experți și elite globale”.
Acest grup de „facilitatori” americani devine tot mai vocal în Europa. Un exemplu notabil poate fi chiar prezentatorul ABC Jimmy Kimmel, care, într-un discurs ținut în Ajunul Crăciunului în Marea Britanie, a denunțat Statele Unite drept o amenințare globală. El a afirmat că „din perspectiva fascismului, acesta a fost un an excelent. Tirania este în plină expansiune aici”.
Platforma X - prima încleștare
Tensiunile dintre Washington și Bruxelles au crescut și pe fondul unei noi dispute privind reglementarea conținutului online.
Conducerea americană acuză UE că promovează politici ce echivalează cu cenzura, după ce blocul comunitar a amendat platforma X, deținută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro.
Amenda, anunțată la începutul lunii, vine în urma unei investigații de doi ani, în urma căreia autoritățile europene au ajuns la concluzia că platforma a încălcat mai multe obligații de „transparență”.
Printre acestea se numără „designul înșelător al bifei albastre”, lipsa de claritate a registrului publicitar și refuzul de a oferi cercetătorilor acces la date relevante.
Potrivit Bruxelles-ului, transformarea bifei de verificare într-un serviciu plătit, fără verificări adecvate de identitate, a indus utilizatorii în eroare, crescând riscul de fraudă și manipulare.
În plus, UE susține că lipsa accesului la date publice afectează capacitatea de a depista campanii de dezinformare, activități ilegale sau tentative de interferență electorală.
Conducerea americană a făcut imediat scut în jurul platformei X, atacând Bruxelles-ul. Însuși șeful Casei Albe a calificat amenda drept „una urâtă” și a avertizat că „Europa se îndreaptă într-o direcție greșită”.
Pe 5 decembrie, șeful diplomației americane, Marco Rubio, scria pe X că amenda nu este „doar un atac asupra @X, ci un atac asupra tuturor platformelor americane de tehnologie și asupra poporului american, lansat de către guverne străine”. Secretarul de Stat adăuga, apoi, că „epoca cenzurării americanilor online s-a încheiat”.
Alături de vicepreședintele JD Vance, Rubio a avertizat UE cu privire la tentativa de a exporta sisteme de cenzură, vizând în special cetățeni și companii americane. Iar adjunctul său, Christopher Landau, a acuzat UE că subminează securitatea SUA.
După ani de încurajări și complicități din partea administrațiilor Obama și Biden, administrația de la Washington a intrat, în cele din urmă, în această confruntare.
De aici și reacția furioasă a Europei, care denunță interdicțiile de călătorie impuse oficialilor săi drept un atac la propria suveranitate.
În toată această încleștare, liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului par să ignore ideea - poate desuetă pentru ei - că lumea liberă ar trebui să se întemeieze, în primul rând, pe… libertate.