Proiectul, consultat de Antena 3 CNN, aduce modificări importante față de varianta prezentată anterior de Ministerul Muncii și schimbă atât modul de aplicare a compensării salariale, cât și sistemul de acordare a unor sporuri și calendarul de implementare a majorărilor pentru demnitari.
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, iar impactul bugetar estimat a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei, după negocierile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene.
Compensarea salarială va fi acordată și noilor angajați
Una dintre cele mai importante modificări vizează mecanismul denumit „diferență salarială tranzitorie”, introdus pentru angajații ale căror salarii ar putea scădea în urma aplicării noilor grile de salarizare.
Față de proiectul prezentat în luna mai, noua variantă extinde semnificativ drepturile beneficiarilor. Dacă anterior această compensare era rezervată exclusiv personalului aflat deja în sistem și înceta în cazul promovării sau schimbării funcției, noul proiect prevede că diferența salarială poate fi acordată și personalului nou încadrat.
Totodată, aceasta va fi inclusă în salariul brut, devenind parte a bazei de calcul pentru celelalte drepturi salariale. Compensarea se va raporta la venitul salarial din luna noiembrie 2026 și va putea fi păstrată inclusiv în cazul reîncadrării pe funcții similare.
Citește și Suma uriașă care aruncă în aer legea salarizării! Pîslaru: „Nu poate fi rezolvat!
Sporurile pentru proiectele europene cresc până la 40%
O altă modificare importantă privește aleșii locali implicați în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
În forma inițială a proiectului, primarii, viceprimarii și președinții consiliilor județene puteau beneficia de un spor de cel mult 20% din salariul de bază. Noua variantă dublează plafonul maxim, acesta urmând să ajungă la 40%, măsură justificată prin complexitatea gestionării investițiilor europene.
În același timp, proiectul introduce și posibilitatea acordării unui spor de până la 15% pentru personalul din administrația publică locală, în condițiile prevăzute de lege.
Majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat până în 2031
Noua lege păstrează grila generală de salarizare, însă modifică ritmul în care vor fi aplicate creșterile pentru funcțiile de demnitate publică.
În cazul președintelui României, coeficientul salarial va crește gradual până la nivelul maxim de 8 în anul 2031. Calendarul propus stabilește un coeficient de 6,47 în 2027, 6,85 în 2028, 7,24 în 2029, 7,62 în 2030 și 8 în 2031.
Același mecanism de aplicare etapizată este prevăzut pentru parlamentari, membrii Guvernului și aleșii locali.
De asemenea, proiectul modifică și nivelul salarial al șefului Statului Major al Apărării, al cărui salariu brut ar urma să crească de la 20.500 de lei la 22.550 de lei.
Valoarea punctului de referință utilizată pentru calculul salariilor în anul 2027 rămâne stabilită la 4.100 de lei.
Reguli mai stricte pentru modificarea salariilor în sectorul public
Noua variantă introduce mecanisme suplimentare de control asupra modificărilor salariale din administrația publică.
Ministerele nu vor mai putea modifica cu ușurință grilele salariale, orice schimbare urmând să fie analizată împreună de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. În plus, orice act normativ care produce efecte asupra salarizării va trebui să fie însoțit de o analiză privind impactul bugetar.
Ministerul Finanțelor va avea obligația de a prezenta anual un raport privind aplicarea valorii de referință și efectele financiare generate de noua lege.
Citește și: Guvernul se pregătește să-și asume răspunderea pe Legea Salarizării și PNRR
Apar reguli noi pentru personalul trimis în străinătate
Proiectul extinde și domeniul de aplicare al legii.
Pentru prima dată sunt introduse prevederi dedicate personalului trimis în misiuni permanente în afara țării, precum și angajaților din misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești.
Noua lege stabilește concepte precum salariul de bază în străinătate, salariul în străinătate și coeficienții de țară, calculați în funcție de costul vieții, condițiile de securitate, riscurile medicale și distanța față de România.
Ce rămâne neschimbat în noua lege
Deși introduce numeroase modificări, proiectul păstrează structura generală a sistemului de salarizare.
Se menține raportul maxim de salarizare de 1 la 8, sistemul celor 12 grade salariale, cele șase gradații de vechime și mecanismul de calcul bazat pe înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea punctului de referință.
Proiectul a fost discutat la Palatul Cotroceni
Noua variantă a Legii salarizării a fost analizată vineri, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Palatul Cotroceni, la care au participat reprezentanții partidelor din coaliție.
La finalul întâlnirii, consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat că ministrul Muncii a prezentat un draft al proiectului, urmând ca forma propusă să fie analizată de partidele politice înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare.
Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că, în urma negocierilor privind sustenabilitatea bugetară, suma maximă pe care statul o poate aloca pentru implementarea noii legi este de aproximativ 12,1 miliarde de lei, deși sindicatele solicită un buget de aproape 20 de miliarde de lei.
Sindicatele contestă proiectul și anunță proteste
Noua lege continuă să provoace nemulțumiri în rândul organizațiilor sindicale, care susțin că proiectul nu răspunde tuturor problemelor din sistemul public.
Federația Sanitas a anunțat că peste 540 de spitale din întreaga țară vor participa la greva de avertisment programată pentru 20 iulie.
Președintele Sanitas, Iulian Pope, a declarat la Antena 3 CNN:
„M-am săturat de PNRR, m-am săturat de cifre, m-am săturat de deficit Ei sunt acolo să legifereze, să facă legi pentru noi, pentru cei care i-am votat să fie în Parlament. Despre asta trebuie să fie vorba în ceea ce înseamnă puterea legislativă a unui stat normal la cap.”
La rândul său, Blocul Național Sindical solicită retragerea proiectului, pe care îl consideră „profund viciat conceptual”, în timp ce organizațiile reprezentative ale polițiștilor avertizează că eliminarea normei de hrană ar afecta direct capacitatea sistemului de ordine publică și siguranță națională.
Proiectul Legii salarizării unitare urmează să fie analizat în perioada următoare de partidele din coaliție și de partenerii sociali, înainte de forma finală care va fi transmisă Parlamentului.