Am încercat, mărturisesc, să amân trimiterea spre publicare a acestor rânduri, după ce trupul neînsuflețit al Ionelei Prodan va fi coborâtă în criptă, dar revolta fără seamăn care m-a cuprins la aflarea cumplitei întâmplări de astăzi nu mă lasă să fac așa ceva. Mă refer, după cum lesne se poate bănui, la refuzul venit din partea instituției Președintelui României la propunerea ministerului Culturii și Identității Naționale privind decorarea post-mortem a marii dispărute cu Ordinul Meritul Cultural, document oficial în care putem citi următoarele:,,Statul român a recunoscut meritele doamnei Ionela Prodan care a fost distinsă deja în anul 2004 cu Ordinul ,,Meritul Cultural’’în grad de Comandor, categoria F’’.
Drept pentru care de la instituția supremă a statului de drept cererea a fost retrimisă emitentului, recte ministerului Culturii și Identității Naționale, căruia i s-au cerut niște așa-zise precizări suplimentare. Două lucruri surprind și contrariază în această formulare de o crasă lipsă de respect față de ceea ce a însemnat și, cu siguranță, va însemna Omul și Artistul de excepțională ținută Ionela Prodan:
-1) Folosirea adverbului ,,deja’’ care potrivit Dicționarului explicativ al limbii române se traduce prin ,, în acest moment’’ sau prin ,,de pe acum’’. Situație în care sensul mesajului instituției prezidențiale ar fi descifrat în acești termeni: ,,doamna Ionela Prodan are de-acum multe ordine și medalii, ce îi mai trebuie încă una?’’;
- 2) Faptul că, fie și în condițiile în care ar exista anumite circumstanțe care nu ar face posibilă atribuirea distincției solicitate, acestea puteau fi discutate, negociate și soluționate de o manieră mai discretă, adică prin corespondență directă între departamentele de specialitate ale administrației prezidențiale și ministerul Culturii și Identității Naționale. Așa încât nu era nevoie ca această discuție să fie adusă în spațiul public umbrind, într-un mod brutal și cinic aceste ultime ceasuri care preced slujba de înmormântare a iubitei noastre Ionela Prodan.
Repet și întăresc, este foarte posibil ca președintele Klaus Iohannis să nu fi fost convins, și de această dată, de motivarea solicitării venite din partea unei entități a Executivului României. A mai făcut treaba asta chiar la începutul acestei săptămâni, atunci când a respins propunerea ministrului Justiției, Tudorel Toader, de revocare a șefei supreme a DNA, multilateral medaliata Laurei Kovesi pe motiv că motivația domnului ministru nu l-a convins. Așa încât chiar nu văd de ce nu ar fi procedat la fel și de această dată…
Și totuși, dacă ne gândim că, acum, este vorba despre un ultim omagiu adus unei adevărate Valori Naționale, avem nu numai tot dreptul ci, în primul rând, avem datoria de conștiință să respingem, categoric și cu toată revolta cuvenită, această manifestare de crasă lipsă de respect și de omenie care vine nu din partea persoanei particulare Klaus Iohannis, ci din partea instituției Președintelui României și al tuturor românilor. De aceea, salut cu toată prețuirea cuvenită analiza aspre dar pe deplin meritată a cazului pe care a realizat-o ,astă seară, Alessandra Stoicescu în emisiunea sa de la Antena 3.
Nu exclud posibilitatea ca, până mâine, la orele 12, când va avea loc slujba creștinească oficiată de înmormântare a Ionelei Prodan, dinspre Palatul Cotroceni să vină, totuși, un semn că această pe cât de urâtă e atât de falsă problemă ,a fost rezolvată. Deși, dacă ținem seama de faptul că o asemenea nesăbuită comportare seamănă rușinos de mult cu alte ieșiri țâfnoase și lipsite de elementar respect față de cei care nu fac parte din batalioanele aliniate pe care domnul Klaus Iohannis le gratulează cu formula ,,guvernul meu’’, atunci avem foarte serioase motive să credem că acordarea Ordinului ,,Steaua României’’în grad de Cavaler Ionelei Prodan nu va schimba cu nimic lucrurile.
După acest gest de o crasă, revoltătoare bădărănie,nu de o asemenea ipocrită schimbare de macaz, cu pretenția de gest de cavaler, mai era nevoie. Cu atât mai mult cu cât totul a venit numai și numai din partea instituției Președintelui României!...