„Copilăria este cadoul pe care ni-l dă viaţa”, spunea actorul Horațiu Mălăele, dar pentru mai mult de trei sferturi din copiii României viaţa este o luptă pentru supravieţuire încă din primii ani. În Uniunea Europeană, 23 de milioane de copii sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, mai exact unul din patru copii, dar în ţara noastră unul din trei copii este în această situaţie, relevă un raport recent al Curţii de Conturi Europene, intitulat „Combaterea sărăciei în rândul copiilor”.
Sărăcia în rândul copiilor reprezintă o provocare pentru multe state membre UE și poate avea efecte semnificative asupra oportunităților ivite mai târziu în viața de adult, un astfel de efect fiind, de exemplu, șomajul. Cu un procent de 38,1% dintre copii aflaţi în această situaţie, România ocupă locul întâi în UE. Pe locurile următoare se află Bulgaria, cu 33,7%, Grecia, cu 33,3%, şi Italia, cu 30,6%. La polul opus se regăsesc Slovenia, cu 13,11%, Cehia, cu 13,2%, Danemarca şi Ţările de Jos, cu câte 15,2%. În statele care au raportat cele mai scăzute niveluri, unul din șase copii este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială, adică de două ori mai puţini decât România.
Vulnerabilitatea va crește
Potrivit prognozei economice a Comisiei pentru 2021, pandemia de COVID-19 a antrenat perturbări semnificative și a afectat perspectivele piețelor europene ale forței de muncă. În aceste condiţii, se estimează o creștere a ratei șomajului, ceea ce va duce la o expunere mai mare la sărăcie a grupurilor vulnerabile din societate. Potrivit raportului Curţii de Conturi Europene, la sfârşitul anului 2018, procentul populației între 0-17 ani expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE a fost de 24,3. În acelaşi timp, doar 22,1% din adulţi (cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani) şi 18,4% din vârstnici (în vârstă de 65 de ani sau mai mult) se aflau în aceeaşi situaţie.
Lista elementelor luate în calcul de indicatorul privind deprivarea materială specifică minorilor sunt:
- Câteva haine noi;
- Două perechi de încălțăminte;
- Fructe și legume proaspete în fiecare zi;
- Carne, pui, pește zilnic;
- Cărți adecvate;
- Echipament pentru activități recreative în aer liber;
- Jocuri de interior;
- Activități recreative;
- Petreceri de copii;
- Excursii școlare;
Gospodăria în care creşte:
- Înlocuirea mobilei vechi;
- Restanțe;
- Internet;
- Încălzirea adecvată a locuinței;
- Autoturism;
Procentul din populație (0-17 ani) expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) în România
2008 2010 2015 2016 2017 2018
50,9 48,14 46,8 49,2 41,7 38,1
Sursa: Eurostat, date extrase la 20.12.2019
Sărăcia în rândul copiilor rămâne o problemă gravă în UE și este un fenomen care nu favorizează o societate durabilă, inclusivă și echitabilă. Din păcate, această problemă se va agrava probabil ca o consecință a crizei în curs provocate de pandemia de COVID-19.
Tony Murphy, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raportul „Combaterea sărăciei în rândul copiilor”
Copiii noştri, speranţă de viaţa mai mică faţă de media UE
Speranța de viață în România este de 75,3 ani, în timp ce Uniunea Europeană are un nivel mediu de 81 de ani, arată un studiu Eurostat, efectuat pentru copiii născuți în anul 2018. Țara noastră are o diferență de 7,5 ani între speranța de viață a femeilor (care se ridică la 79,2 ani) și cea a bărbaților (71,7 ani). În UE, decalajul este de numai 5,5 ani, femeile trăind în medie până la 83,7 ani, iar bărbații, până la 78,2 ani. Niveluri mai mici decât cel din România sunt consemnate numai în două țări: Bulgaria (75 de ani) și Letonia (75,1 ani). Lituanienii trăiesc în medie 76 de ani, iar ungurii, 76,2 ani. Statele membre care au cele mai îndelungate speranțe de viață sunt Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franța (82,9 ani), Cipru (82,9 ani), Irlanda (82,3 ani). (V. Gros)
La 18 ani își ating doar jumătate din potențial
Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate (58%) din potențialul de productivitate a unui adult complet educat și sănătos, potrivit Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale. Potențialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, din urmă cu 10 ani. HCI este alcătuit din 6 indicatori: speranța de supraviețuire până la vârsta de 5 ani; anii de școlarizare; rezultatele armonizate ale testelor; calitatea învățării; rata de supraviețuire a adulților și proporția copiilor care nu suferă de deficiențe de creștere. „Valoarea HCI a României reflectă nevoia unor îmbunătățiri urgente a rezultatelor în sănătate și educație: un copil din România se poate aștepta să finalizeze 11,8 ani de învățământ până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Un copil în Franța se poate aștepta să finalizeze 13,8 ani”, notează autorii studiului. (D. Străuț)
Pag 8 – tabelul
Pag. 35 Graficul
Explicatie
Strategia Europa 2020 stabileşte pentru România reducerea cu 580.000 a numărului de copii aflaţi în sărăcie