Cel mai recent caz a fost înregistrat în județul Dâmbovița, unde o bătrână de 70 de ani este acum anchetată pentru ursoaica moartă pe care a găsit-o în curte. Specialiștii în managementul cinegetic spun că s-au confruntat cu foarte multe astfel de cazuri, iar oamenii terorizați otrăvesc urșii, pentru a nu fi atacați în propriile gospodării. Animalele otrăvite se retrag în pădure, unde sunt greu de găsit, după ce mor.
O femeie în vârstă de 70 de ani, din satul Ghirdoveni, județul Dâmbovița, a găsit o ursoaică moartă în curte, săptămâna trecută. Femeia a anunțat Poliția, iar acum se anchetează cazul, pentru a se stabili, în urma autopsiei, cum a murit mamiferul și cine l-a omorât. De acest caz se ocupă Secția nr. 6 de Poliție Rurală Moreni. Femeia putea fi atacată oricând de ursoaica intrată în curtea ei, dar nu asta este preocuparea autorităților, ci stabilirea „criminalului” care a curmat viața mamiferului.
„Autopsia se face la Direcțiile Sanitar-Veterinare din județ, în astfel de cazuri. De obicei sunt otrăviți urșii care ajung în localități. Oamenii sunt aduși la disperare, sunt terorizați și nimeni nu-i apără, deci au ajuns să-și facă singuri dreptate, așa cum pot. Am avut tot felul de situații în cazul oamenilor care erau în legitimă apărare, dar erau anchetați pentru că se apăraseră de atacurile urșilor. Acum doi ani, în județul Sibiu, un bărbat a fost anchetat timp de câteva luni, după ce în curte i-a intrat un urs care i-a atacat soția. Pentru că omul a luat pușca și a tras, să-și apere soția, a fost considerat vinovat de moartea mamiferului. Ursul fugise în pădure, după ce a fost împușcat, a fost găsit mort și s-a stabilit cauza morții, în urma anchetei, iar polițiștii și procurorii l-au anchetat pe bărbatul care, practic, era în legitimă apărare. Sunt foarte multe cazuri de acest fel, pentru că nici măcar nu se mai ține cont de legitima apărare sau de viața oamenilor terorizați”, spune Ovidiu Ionescu, profesor al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Înmulțirea este necontrolată
România are acum, conform estimărilor, între 8.000 și 10.000 de urși, deși numărul maxim ar trebui să fie de circa 4.000 de exemplare, pentru a se menține un echilibru natural, conform studiilor făcute de specialiști. Înainte de a se interzice vânătoarea de urși, în timpul guvernului Cioloș, în 2016, se putea menține un echilibru, prin cotele de intervenție (prin care sunt împușcate exemplarele agresive, care deja au atacat oameni și gospodării) și cotele de prevenție (prin care se pot vâna urșii astfel încât numărul lor să nu crească foarte mult). Exemplarele care ar trebui să fie vânate în cotele de prevenție sunt masculii care au devenit agresivi în păduri, gonind în general ursoaicele cu pui spre zonele locuite de oameni.
Activiștii de mediu și ONG-urile care blochează în continuare vânătoarea consideră că sacrificiul uman este necesar, pentru a fi protejați urșii, „pentru că omul este vinovat de intrarea în habitatul animalelor” sau „pentru că am defrișat pădurile și acum trebuie să plătim”. Dar atunci când iubitorii de urși acuză „omul”, la modul general, nu se includ în categoria victimelor umane ale urșilor și nici nu au de gând să se mute într-o localitate atacată frecvent de urși.
Dezbatere publică pentru noi cote de vânătoare
Ministrul Mediului s-a întâlnit, în ultimul timp, cu reprezentanți ai ONG-urilor, nu cu specialiști în management cinegetic. Astăzi, de la ora 14.00, la Ministerul Mediului va avea loc o dezbatere publică pentru noul Ordin de ministru prin care ar trebui să se stabilească alte cote de intervenție și de prevenție, după ce a fost anulat Ordinul dat de ministrul Tánczos Barna, în ultima lui zi de mandat. Cota de prevenție semnată de fostul ministru, prevedea doar 426 de urși care ar fi putut fi vânați anul acesta, la care se mai adăugau 55 de mamifere din cota de intervenție, dar Ordinul a fost anulat de Comisia pentru monumentele naturii din cadrul Academiei Române. Deși această comisie nu include niciun expert în managementul urșilor, votul este decisiv, chiar dacă mamiferele pun în pericol viețile oamenilor și terorizează populația din zeci de localități.
„Pe lângă activiștii de mediu și ONG-uri, Agenția de Protecția Mediului Vrancea a insistat să fie împușcați urșii doar de paznicii de vânătoare. Eu le-am transmis în scris că sunt sabotori ai economiei naționale, iresponsabili, susțin creșterea numărului de victime, de oameni omorâți sau mutilați. Toate organizațiile extremiste îi dau în judecată pe primari și le fac plângeri penale, iar astfel edilii nu mai au curaj să se lupte cu animalele care terorizează oamenii. Avem localități terorizate de urși, iar acum se discută o cotă mult mai mică de prevenție, de 140 de exemplare, care nu va rezolva problema. Se menține aceeași stare de teroare, aruncăm banii și nici nu vrem să încasăm, din vânătoare”, mai spune specialistul în managementul urșilor.
De obicei nu-i găsește nimeni pe urșii otrăviți, care mor în păduri. Unii sunt găsiți după mai multe luni, în stare avansată de degradare, iar cauza morții nu mai poate fi stabilită.
Oameni păcăliți de imaginile propagate online
În ultima lună a fost lansată o campanie de promovare a imaginii ursului blând și jucăuș, în urma căreia a fost deja atacat un turist, pe Transfăgărășan, acesta crezând că mamiferul de pe marginea șoselei este blând, cum îl prezintă imaginile propagate de ONG-uri și de activiștii de mediu pe rețelele de socializare și în mass-media. Recent a fost atacat și un regizor străin, care venise pentru filmări în România. Acest tip de campanie media poate modifica percepția oamenilor, astfel încât unii pot deveni victime, crezând că animalele nu sunt deloc agresive.
În cazul oamenilor atacați de urși nu se fac anchete penale, pentru a se stabili vinovații. Campania actuală este susținută inclusiv la nivel internațional, unde se prezintă România și mai ales zona Transfăgărășanului ca fiind populată cu urși blânzi și comunicativi care salută turiștii. Un incident mult mai grav decât cele de până acum ar duce la declararea României drept țară periculoasă și ar distruge turismul definitiv, dar nimeni nu ar fi tras la răspundere pentru consecințe.