Potrivit autorilor documentului, lista actuală a fost elaborată în 2008, astfel că este necesară actualizarea recomandărilor privind aportul de nutrienți pentru copii și adolescenți, pe baza celor mai recente studii și cercetări științifice.
Proiectul de ordin, elaborat și pus ieri în transparență decizională de Ministerul Sănătății, înlocuiește ordinul ministrului sănătății nr. 1.563/2008 privind Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.
Obiectivele principale ale noilor recomandări sunt, spun reprezentanții MS: „scăderea incidenței bolilor netransmisibile (obezitate, diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare, boli neoplazice etc.) în care alimentul constituie un factor etiopatogenic important, în rândul copiilor și tinerilor, precum și educația acestora în scopul formării unor obiceiuri alimentare sănătoase încă de la vârste mici”.
Conform documentului, în incinta unităţilor de învăţământ vor fi interzise atât prepararea, cât și comercializarea şi distribuirea oricăror alimente descrise în mai jos:
- Alimente cu conţinut mare de zaharuri (peste 15 g zaharuri/100 g produs), excepție făcând fructele proaspete sau cele uscate/deshidratate neîndulcite şi legumele proaspete.
- Alimente cu conţinut mare de grăsimi. Practic, sunt interzise alimentele care conțin peste 20 g grăsimi/100 g produs, din care, cumulativ: grăsimi saturate peste 5 g/100 g și acizi graşi trans peste 1 g/100 g.
- Alimente cu conţinut mare de sare (peste 1,5 g sare/100 g produs sau pește 0,6 g sodiu/100 g produs).
- Bǎuturi răcoritoare, energizante și băuturi pentru sportivi, băuturi calde de tip cafea/ceai instant.
- Alimente cu conţinut ridicat de calorii (peste 300 kcal) pe unitatea de vânzare.
- Alimente neambalate (cu excepția fructelor și legumelor proaspete) sau neetichetate.
În privința băuturilor, reprezentanții Ministerului Sănătății precizează că „în incinta școlilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea”.
Se introduce „Tabelul de alegeri alimentare”
Una dintre principalele modificări aduse prin noul proiect de ordin este introducerea „Tabelului de alegeri alimentare”, în care sunt exemplificate alimente și meniuri care pot fi servite mai frecvent, ocazional sau nu pot fi servite copiilor din colectivități, în special pentru anumite grupe de alimente cum sunt: lapte și derivate, carne, fructe și legume, cereale și produse din cereale, oleaginoase și leguminoase.
Conform proiectului, sunt trei astfel de categorii de alimente:
- „A se servi cel mai des” - în această categorie sunt cele mai sănătoase opțiuni cu adaos minim de grăsimi, zahăr sau sare și surse bogate de nutrienți esențiali dezvoltării optime. Alimentele din această categorie pot fi consumate la toate mesele și gustările, în cantități adecvate în funcție de vârstă.
- „ A se servi ocazional” - conțin cantități mai mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali și „nu este permisă servirea mai mult de trei porții de alimente pe săptămână calculate cumulat din toate listele, din această categorie”.
- „A nu se servi” - conțin cantități foarte mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali.
Noile liste și tabele propuse de Ministerul Sănătății sunt „mai complexe și mai practice în contextul disponibilității alimentelor de astăzi”, precizează autorii proiectului, în referatul de aprobare.
Cel puțin o porție de legume verzi sau o porție de fructe portocalii pe zi
În privința fructelor și a legumelor, MS recomandă preparate cu puține sau fără adaos de grăsimi, zahăr sau sare; limitarea sucului de fructe pentru copii; alegerea legumelor și a fructelor proaspete și neprocesate, cât mai des. Sunt interzise: sucurile de fructe îndulcite, legumele și fructele prăjite, compotul de fructe în sirop sau cu îndulcitori artificiali, piureul de fructe cu adaos de zahăr.
„Se recomandă consumul zilnic de minim o porție de legume verzi și/sau o porție de legume sau fructe portocalii”, conform actului normativ.
De asemenea, se recomandă ca „cel puțin jumătate din produsele cerealiere oferite în fiecare zi să fie cereale integrale și ca produsele din cereale/amidonoasele alese să fie cu adaos redus de grăsimi, zahăr și sare”.
Pe de altă parte, documentul interzice: pizza congelată, pâinea îndulcită sau aromată, orezul sau pastele aromatizate/condimentate și preambalate (de exemplu cu: usturoi, ierburi, pui, legume), cereale cu ciocolată/miere, cereale aromatizate (de exemplu cu: banane, iaurt, căpșuni) cu zahăr adăugat, fulgi de ovăz îndulciți preambalați, rondele din orez alb.
Copiilor din colectivități nu li se vor putea servi nici: carne prăjită/pane, mezeluri (cârnăciori, crenvurști, salam, pastramă, parizer, bacon, kaiser), pui rotisat din comerț, pește prăjit sau afumat sau mezeluri vegetale din comerț
Alimente care trebuie evitate sau consumate foarte rar
În document sunt enumerate și o serie de alimente care, din diverse motive, nu sunt recomandate copiilor și care „trebuie evitate sau servite rar și în cantități mici”.
Un exemplu este dat de categoria alimentelor sărace în nutrienți și bogate în zaharuri, sare și grăsimi nesănătoase: băuturi aromate de fructe; prăjituri, gogoși, plăcinte, frișcă - din comerț; bomboane (inclusiv cele gumate), jeleuri, acadele, caramele, bezele; ciocolată; deserturi înghețate (de exemplu: tort de înghețată); ulei de cocos; untură; ulei de palmier; murături cu conținut crescut de sare; chipsuri de cartofi sau de legume, tortilla, sărățele, salatini, covrigei, pufuleți, nachos).
O altă categorie de alimente care ar trebui evitate sau consumate rar sunt cele care prezintă un risc ridicat pentru sănătate (de ex. provocarea toxiinfecțiilor alimentare): laptele nepasteurizat; brânzeturi și iaurturi din lapte nepasteurizat (de ex.: brie, camembert, roquefort și gorgonzola etc.); pește afumat la rece; ouă crude sau insuficient gătite; preparate care conțin următoarele: înghețată, mousse, maioneză și sosuri; carne preparată termic insuficient; fructe de mare, crustacee sau pește - crude; suc sau cidru nepasteurizat, băuturi energizante.
De asemenea, mierea (sub orice formă, inclusiv sub cea prezentă în compoziția altor alimente) nu trebuie dată copiilor cu vârsta sub 1 an.
Alimentele tari, mici, rotunde, netede și lipicioase pot provoca sufocarea copiilor mici. Prin urmare, micuții cu vârsta sub 4 ani nu trebuie să primească gumă de mestecat sau pește cu oase, în timp ce alte alimente trebuie să fie bine mărunțite.
O altă noutate este că tabelul cu „necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenți” și a listelor cu echivalențe alimentare a fost înlocuit cu definirea porțiilor pe grupe alimentare și necesarul zilnic estimativ al numărului de porții pentru alcătuirea meniului la copii şi adolescenţi.