Claudia Benea, specialist în hidratare, explică modul în care deshidratarea cronică influențează funcțiile vitale ale corpului și provoacă dezechilibre care pot favoriza apariția bolilor cardiovasculare și degenerative.
Efectele deshidratării asupra organismului
„Foarte mulți oameni sunt deshidratați fără să-și dea seama,” avertizează Claudia Benea. În lipsa unei cantități suficiente de apă, organismul activează mecanisme de protecție care, pe termen lung, devin nocive. „Organismul își ia măsuri ca mijloc de conservare a apei, limitând acțiunea căilor respiratorii și fabricând mai mult colesterol. Este o reacție naturală de apărare în fața deshidratării,” explică specialistul.
Deschidratarea afectează majoritatea organelor.
„Ficatul este stația de epurare a organismului, iar rinichii sunt stația de filtrare. Când nu există suficientă apă, rinichii nu mai pot elimina deșeurile metabolice din organism, ceea ce duce la acumularea toxinelor,” spune Claudia Benea. Aceste toxine circulă prin organism, afectând toate organele.
Totodată, lipsa apei poate declanșa migrenele.
Deshidratarea și bolile degenerative
Deshidratarea nu doar că favorizează creșterea colesterolului, ci contribuie și la apariția unor boli grave. „Pe termen lung, deshidratarea poate provoca boli degenerative foarte greu de reparat,” avertizează Claudia Benea. Printre acestea se numără afecțiunile cardiovasculare și problemele metabolice.
Cum prevenim deshidratarea
Este esențial să consumăm cel puțin 1,5-2 litri de apă zilnic, adaptând cantitatea la nivelul de activitate fizică și condițiile climatice.
Uscăciunea gurii, senzația de oboseală, urina închisă la culoare sau durerile de cap pot fi semnale clare că organismul are nevoie de mai multă apă.
De asemenea, cafeaua și băuturile alcoolice nu pot înlocui hidratarea cu apă deoarece contribuie la eliminarea apei din organism, potrivit Antena3 CNN.