De unde a apărut obiceiul de a bate în lemn. Semnificaţia puternică a acestui obicei precreştin
Acesta se practică prin a gate cu degetele pe o bucată de lemn pentru a alunga ghinionul sau pentru a aduce norocul.
Etonologii spun că există o legătură cu protecția oferită de natură.
Se pare astfel că provine de la păgânii care obișnuiau să ceară ajutor spiritelor din copaci pentru alungarea nenorocului dar și pentru a-și exprima recunoștința. Apoi, gestul a fost legat de lemnul crucii Mântuitorului Iisus Hristos, scrie history.com
În China Antică, bărbații se protejau de dușmani așezându-se pe un pilon de lemn din structura casei.
În Asia, oamenii obișnuiau să bată în lemn pentru a proteja casa și a scăpa de invidia dușmanilor.
În Grecia, acest obicei se leagă de o persoană care spune ceva rău și face gestul pentru a nu deveni realitate vorbele acesteia.
În Bosnia și Herțegovina, Muntenegru şi Croația, gestul se face atunci când se afirmă lucruri bune despre cineva ori ceva pentru ca acestea să nu se schimbe.
În Bulgaria se bate în lemn pentru a proteja împotriva răului iar dacă nu există un lemn la îndemână, se poate bate cu degetele și pe cap ori se trage de lobul urechii, spunând: “Dumnezeu ne păzeşte!” şi “Fie ca diavolul să nu audă!”
În Turcia se face gestul, spunând: “Dumnezeu să mă păzească de acel lucru!”
În Spania se bate în lemn pentru ca lucrurile bune să continue și se spune "Toată săptămâna a fost bine, sfârşitul de săptămână va fi la fel!”.
În Israel, oamenii bat în lemn afirmând “Fără ochiul rău!”, atunci când cineva spune lucruri bune care s-au întâmplat, astfel încât acestea să se repete. Totodată, previne invidia, potrivit antena3CNN.
Tradiția românească
Etnologul Antonescu Romulus spune în Dicționarul de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti despre semnificaţia lemnului în tradiţia populară românescă.
"Alegerea și tăierea lemnului din pădure, destinat construcției caselor, nu se face oricum: oamenii se feresc să aducă lemn luat din locuri prea întunecate, tăierea trebuie făcută pe lună-plină, când calitățile lemnului sunt depline, iar transportul lui acasă se face în zile de frupt, considerându-se că acestea ar fi zile faste, în plus, în unele sate, jugul carelor este împodobit cu ramuri de brad și panglici colorate.
Din Ţara Oltului vine o altă superstiţie din moşi strămoşi legată de lemn. Înainte de a-și duce lemnele tăiate de la pădure în sat, în vederea construirii unei case noi, omul lasă pe loc, din primele lemne pe care le-a tăiat, câte unul zicând: ăsta e pentru foc, al doilea pentru apă, al treilea pentru trăsnet, al patrulea pentru voia lui Dumnezeu etc., sperând că astfel va îmbuna spiritele rele ale pădurii.
Lemnul atins de trăsnet nu mai trebuie folosit în construcții, cu deosebire la case, potrivit unei tradiţii din zona Transilvaniei.
În Muntenia se mai spune că, dacă îi merge cuiva rău într-o casă, chiar și după ce a săvârșit slujbe religioase de protecție, este bine să ia lemn de la casa învecinată în partea stângă și de la cea din partea dreaptă și să-și afume propria casă de trei ori.
În Suceava se spune că, după ce se scoate pâinea din cuptor, gospodina aruncă în locul ei o bucată de lemn sau un smoc de paie, crezând că astfel își netezește cărări în Rai.
Se crede că, dacă vaca sau oaia, care sunt foarte aproape de momentul fătării, reușesc să sară peste trunchiurile sau penele din prejma unui lemnar, fătul acestora nu va trăi.
Cine sare de trei ori, înainte și înapoi, peste un butuc va avea noroc la munca în păduri și în livezi.
În Maramureș, intrarea tinerei neveste în categoria femeilor este însoțită de unele practici și credințe; astfel, în prima zi de lucru după nuntă, ea trebuie să taie o bucată de lemn dintr-o singură lovitură cu securea, în credința că astfel va naște ușor, și să toarcă un caier de lână, ca să fie „gazdă”, adică să aibă belșug în casă.
În Suceava, este semn de secetă pentru cel care visează grămezi de lemne; va întâmpina o mare pagubă cel care se visează ținând lemne în brațe.".