Luna trecută, de exemplu, temperatura Atlanticului în largul coastei de est a SUA a fost cu 14 °C mai mare decât media din intervalul 1981-2021.
Fenomenul, pe care experții spun că nu îl înțeleg pe deplin, va avea patru consecințe.
Prima este dispariția în masă a unor specii marine și distrugerea barierelor de corali, care au un rol deosebit în formarea ecosistemelor. A doua consecință este vremea extremă: mai multă căldură la suprafața oceanelor înseamnă mai multă energie preluată de uragane și cicloane, care devin mai puternice și mai persistente. La fel de vizibilă va fi și a treia consecință: inundații în zonele de coastă. Nivelul mării va crește, pentru că apele calde ocupă mai mult spațiu, dar și topesc ghețarii din zona polilor. Ultima consecință este un fel de gaz pe foc: apele calde absorb mai puțin dioxid de carbon, sporind astfel efectul de seră și încălzind și mai mult atmosfera și oceanele.
Întărâtarea lui El Nino
Un alt motiv de îngrijorare pentru oamenii de știință este suprapunerea acestui fenomen cu cel numit El Nino - generat tot de încălzirea suprafeței oceanelor, în zona de sud a Pacificului, și care produce secete, furtuni și inundații.
În ultimii trei ani, El Nino a fost într-o fază mai rece, numită La Nina, dar cercetătorii cred că încălzirea generală a oceanelor îl va face și mai violent.