Cifrele raportate de Poliția Română în primele zece zile de la aplicarea ordinului de protecție provizoriu arată că femeile din mediul rural nu se apără nici măcar atunci când legea le este favorabilă. Faptul că doar 30% dintre aceste ordine au fost emise de polițiști în urma plângerilor venite din partea femeilor din mediul rural nu înseamnă că cele mai multe acte de violență în cuplu sunt la oraș, ci că femeilor de la sate le este fică să apeleze la poliție sau încă nu au aflat că o pot face. Autoritățile ar trebui să înceapă acțiuni de informare, în mediul rural.
Începând din 28 decembrie 2018, poliţiştii pot emite ordinul de protecţie provizoriu, prin care se dispun, pentru o perioadă de cinci zile, măsuri de protecţie a victimelor, în cazul violenței în cuplu. Ordinul comun M.A.I./M.M.J.S. nr. 146/2578/2018 ajută victimele, dar numai pe moment, schimbând lucrurile doar în privința drepturilor polițistului de a interveni în favoarea victimei. În primele zece zile de la intrarea în vigoare a Ordinului, polițiștii au emis 150 de ordine provizorii de protecţie, dintre care peste 70% (105 ordine), în mediul urban, cele mai multe fiind în municipiul Bucureşti (18) şi în judeţele Braşov (18), Vâlcea (16), Brăila (13) şi Sibiu (10). Cifrele nu arată decât aceeași realitate de până acum, însă modificarea legislativă îi dă polițistului dreptul să intervină. Până acum, polițistul sesizat nu putea decât să constate o contravenție – tulburarea liniștii și ordinii publice - și putea să dea cel mult o amendă. Acea amendă, de cele mai multe ori, nu reprezenta decât un motiv în plus pentru o nouă agresiune, pentru că se plătea tot din veniturile familiei sau ale cuplului, iar agresorul avea motive în plus de a-și pedepsi partenera pentru banii pe care era obligat să-i plătească. Ba mai mult, ordinul de protecție se obținea, inițial, printr-o decizie a instanței de judecată, care putea fi dată și în câteva luni.
Ordinul de protecţie provizoriu este valabil cinci zile, astfel încât victima violenței în familie să nu mai fie nevoită să aştepte hotărârea judecătorească pentru a fi protejată de partenerul agresiv, doar că asta nu o protejează efectiv de pericol. Practic, agresorul se poate întoarce oricând, să se răzbune. Totuși, victima este protejată temporar, prin îndepărtarea din locuință a partenerului agresiv, chiar dacă e locuința sa.
Noul Cod civil ia în calcul și relația de concubinaj. „Ordinul provizoriu o poate apăra pe victimă la fel ca și cel al instanței, care se amite ulterior. O apără doar în măsura în care agresorul înțelege că încălcarea lui poate să-i aducă arestarea preventivă. Asta nu înseamnă, însă, că acest ordin reprezintă un scut de apărare, ci este pur și simplu o hârtie cu valoare juridică”, explică Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei. Dacă cineva își pune în minte să încalce acest ordin, o poate face, iar cuantumul pedepsei pentru această încălcare este încurajator pentru cei care vor să-l încalce.
„Vorbim despre pedepse cu închisoare de la o lună la un an sau amendă, în condițiile în care orice altă încălcare a unei hotărâri judecătorști se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă, conform art. 287 Cod penal”, mai spune specialistul criminolog. Acest ordin de protecție provizoriu îi oferă victimei măcar timpul necesar pentru a se putea pune la adăpost, din momentul în care polițistul constată agresiunea și îl îndepărtează pe partenerul violent. Ulterior, instanța de judecată trebuie să emită ordinul de protecție, dar nici acesta nu este permanent, ci dat pe o perioadă determinată, de până la șase luni.
Și în mediul rural sunt foarte multe acte de violență, dar acolo informația ajunge mai greu, iar nivelul de educație juridică este mult mai scăzut decât în mediul urban. Acțiuni de prevenție și de informare trebuie să fie făcute de către autorități și ONG-uri.
Dan Antonescu, specialist criminolog