După aproape 20 de ani ca membrii ai Alianței Nord-Atlantice, industria militară este încă în curs actualizare. Dinamica şi impredictibilitatea mediului internaţional de securitate a determinat derularea unor noi programe de înzestrare.
În plus față de criza de la frontierele României țara noastră se confruntă cu provocări ale conceptului de securitate națională extinsă, precum: războiul hibrid, atacurile cibernetice și terorismul.
Pentru a edifica starea de fapt a sectorului militar și pentru a ne lămuri cât de acută este nevoia de înzestrare a Armatei României, ne-am adresat domnului deputat PSD Iulian Badea, membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională: “În ultimele trei decenii, România a evoluat prin acţiunea, deopotrivă, individuală şi concertată a cetăţenilor ei, îndeplinind obiective naţionale necesare pentru consolidarea coeziunii interne şi a relevanţei pe plan extern: creșterea profilului în cadrul NATO şi a Uniunii Europeane. Acest lucru a însemnat, printre altele, consolidarea eforturilor în domeniul înzestrării.
Armata României are în derulare mai multe programe de înzestrare, care își continuă parcursul concomitent. Vorbim despre programe ale căror contracte sunt în derulare, programe care sunt în faza de achiziții, programe care se află în faza imediat următoare aprobării prealabile a Parlamentului României și programe care urmează să obțină aprobarea prealabilă a Parlamentului. Sunt perfect conștient că un astfel de program se fundamentează în ani, și că nu se poate vorbi despre fundamentarea și realizarea unui program în același an, dar consider că, mai ales în contextul regional de securitate în care se regăsește România, putem să accelerăm aceste programe, în sensul reducerii perioadei de timp necesare implementării. Acest lucru se poate face, din punctul meu de vedere, prin înscrierea acestui subiect pe ordinea de zi a discuțiilor pe care conducerea MApN le are la nivel bilateral sau multilateral, cu diverși parteneri.
Anul acesta, până la acest moment, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a participat la cinci briefinguri de informare, pe diverse problematici, în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Una dintre aceste problematici s-a axat în jurul înzestrării.
Conducerea Ministerului Apărării Naționale a prezentat planurile de înzestrare ale Armatei și a asigurat membrii comisiei că va face toate diligențele necesare pentru ca România să dispună, pe toate segmentele, de o armată modernă. Începând cu acest an, 2,5% din PIB au fost alocați apărării, iar în jur de 20% din acest buget va fi destinat înzestrării, astfel încât țara noastră să fie capabilă să răspundă, prin descurajare, oricărui tip de amenințare, mai ales în noul context de securitate regională.“ , a declarat Iulian Badea, deputat PSD și absolvent al Colegiului de Apărare NATO.
“Armata României este capabilă să își apere cetățenii.“
Fiind întrebat despre capabilitățile de apărare și despre puterea militară a Armatei Române, Iulian Badea a declarat: “În contextul evoluțiilor politice și de securitate, subliniez că este nevoie de abordări concertate, în funcție de obiectivele politicii de cooperare, care să contribuie la conturarea rolului de pol regional de stabilitate și securitate prin menținerea unor contribuții substanțiale în regiunile de interes prioritar pentru România (regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest și vecinătatea estică a NATO și UE) și, în același timp, să asigure o prezență relevantă în cadrul eforturilor aliate și comunitare din vecinătatea sudică. România, și prin capacitățile sale de apărare, a reușit să mențină o postură echilibrată în Flancul Estic al NATO prin consolidarea rolului de furnizor de securitate în această zonă.
Am fost nominalizat de către Ministrul Apărării, colegul Angel Tîlvăr, să îmi desăvârșesc studiile în domeniul securității naționale pe gradenele Colegiului de Apărare NATO. Acolo am stat de vorbă cu cei mai relevanți conducători militari ai țărilor aliate, iar părerea lor despre România este una singură: țara noastră devine din ce în ce mai relevantă din punct de vedere strategic pentru parteneri.
Chiar dacă – așa cum se vehiculează în spațiul public sintagma „cheltuieli pentru apărare”, cu care nu sunt de acord pentru că ar fi corect să vorbim despre „investiții pentru apărare” – Armata României mai are de recuperat la multe capitole, mai ales din cauza subinvestițiilor cronice după 1989 și care au durat mai bine de două decade, cred că ne aflăm pe un trend ascendent și, în calitate de simplu cetățean, dar și de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și pot să afirm că Armata României este capabilă să-și apere cetățenii, fiind totodată, un aliat de încredere la nivelul alianțelor din care face parte.”