Dacă s-ar face un top al țărilor care își bat joc de martirii care și-au dat viața pentru patrie, România ar fi cu siguranță în frunte. Iar evenimentul care ar ține-o mult timp acolo are printre pricipalii actori oameni ai Bisericii Ortodoxe Române, acuzați că au distrus mormintele unor eroi ai neamului pentru a face un ban în plus.
Dacă treceți cu mașina zilele astea prin orașul brașovean Făgăraș veți deranja fără să știți somnul de veci al eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Chiar în centrul orașului, sub unul din cele mai aglomerate sensuri giratoriu din județ, sub o șosea care trepidează continuu de la traficul necontenit al camioanelor de mare tonaj care tranzitează centrul țării, chiar acolo, sub Drumul european E68, stau puse de câțiva ani osemintele a 15 ostași care s-au jertfit în primele zile ale intrării țării noastre în prima conflagrație mondială. Nu există nimic care să amintească de prezența lor acolo. Nu e nici măcar o cruce, oricât de mică. Deși făptașii acestei ilegalități comise sunt chiar reprezentanții Crucii: prelați ai Bisericii Ortodoxe Române.
Cum se eliberează locurile de veci cu excavatorul
Acum mai bine de nouă ani, într-o zi de toamnă din 2007, un telefon suna insistent în redacția principalului cotidian local din orășelul brașovean Făgăraș. „Cineva ne anunța că în cimitirul parohial un escavator scoate osemintele eroilor din Primul Război Mondial. Ne-am dus la fața locului și într-adevăr toată parcela eroilor era răvășită, osemintele erau împrăștiate. Totul era făcut pe ascuns, noi am apărut întâmplător acolo la solicitarea cetățenilor”, își aduce aminte Lucia Baki, director al ziarul Monitorul de Făgăraș. Nu numai terenul fusese răvășit de escavatorul cu pricina ci și conștiința și sufletul multor localnici care văzuseră grozăvia atunci. „ Istoria locului este călcată în picioare, te dezonorează”, conchide acum Baki după ce ani de zile a scris despre acel eveniment. Imediat în acele zile a reușit să afle și cine era în spatele dezgropării cu pricina: chiar protopopul de Făgăraș Ioan Ciocan. Era o perioadă în care în cimitir nu mai existau locuri de veci libere iar mutarea părea să aibă o singură miză, în opinia jurnalistului: „Vânzarea de noi locuri de veci în cimitir. Căci imediat după scoaterea osemintelor ostașilor, pe locurile acelea au apărut criptele cetățenilor din oraș.
Îngropaţi sub asfalt, în intersecţie
La vremea respectivă când l-am întrebat pe protopop a și recunoscut: «Da, eliberăm locul pentru a face spații noi pentru locuri de veci»”. Astăzi, întrebat de reporterii Jurnalului Național, protopopul de atunci Ioan Ciocan, retras din această funcție între timp, dezminte: „Sunt minciuni! Nu erau locuri în cimitire, e adevărat, dar nu pentru asta i-am dezgropat noi”. „Cu cât ați vândut locurile de veci eliberate?”, întrebăm. „Nu mai știu acum cu cât, dar banii nu s-au dus la nimeni decât la administrația cimitirelor(aparținând de Biserică n.r.), cu care s-au amenajat cimitirele. Sunt acolo, nu sunt luați de nimeni”. Într-un raport întocmit de Poliția Municipiului Făgăraș se preciza că scoaterea osemintelor a fost motivată de faptul că: „datorită spațiului mic, festivitățile de cinstire a eroilor nu se puteau desfășura cu tot fastul cuvenit”. Preotul Ciocan, actualmente paroh la catedrala din oraș, ne detaliază cum a văzut el această mutare: „Osemintele erau puse la o jumătate de metru în pământ și din punct de vedere al bisericii nu era canonic”. Îl întrebăm de ce biserica nu a fost deranjată de acest fapt timp de 90 de ani cât trecuse de la înmormântarea eroilor. Și dacă totuși nu erau îngropați la adâncimea corespunzătoare, de ce nu au săpat mai adânc exact pe aceleași locuri? „ Pentru că erau și murdăriile. Erau brazii...Au fost 70 de brazi pe aleile din cimitir și toate păsările și-au făcut cuiburile acolo și făceau mizerie pe trotuar și peste morminte și toată lumea nu avea loc și spațiu că totul era înghesuit de mormintele. Nu avea loc lumea să stea. Veneau autoritățile cu armata și poliție și lumea care se aduna pentru oficierea slujbelor și stăteau peste morminte și peste osemintele eroilor care erau la jumătate de metru în pământ”, încearcă părintele un răspuns. Spune că a hotărât împreună cu reprezentanții armatei și cu primăria scoaterea eroilor de acolo, punerea lor în saci și mutarea în sensul giratoriu din oraș în ideea de a construi peste noul osuar un monument frumos în cinstea lor. Așa că spre finalul anului, pe o vreme geroasă de început de iarnă, au săpat în mijlocul sensului giratoriu, au turnat betoane, au chemat oficialități de la primărie și de la armată și, cu sobor de preoți, au ținut o slujbă eroilor ce aveau să sfârșească sub asfalt, în intersecție.
Lege încălcată, sancţiuni zero
Preotul zice că a respectat întocmai legea bisericească: „am pus osemintele în saci noi, le-am stropit cu vin și cu apă așa cum se face”. Numai că mai era o lege de respectat: legea privind mormintele de război. Peste tot în lumea civilizată e ilegal să strămuți osemintele eroilor. „Există stipulat atât în legislația națională cât și în cea internațională în domeniu faptul că mormintele și operele comemorative de război trebuie conservate în starea lor inițială. Un alt principiu este acela că fiecare mort de război trebuie comemorat individual, adică trebuie să aibă parte de un mormânt singular”, explică Mioara Balosin, reprezentant al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, instituție care s-a sesizat imediat în privința demersurilor ilegale ale protopopiatului de Făgăraș și a oprit lucrările de construcție a noului monument. Preotul Ciocan se scuză și spune că la vremea aceea nu cunoștea legea. „Nu știu de ce nu am știut de lege”, zice. Ar fi fost obligația lui să se intereseze de condițiile legale prin care se pot dezgropa eroii de război, căci protopopiatul era proprietarul cimitirului și deci responsabil de soarta mormintelor. „Păi noi știam de legea noastră: după șapte ani de zile se pot dezgropa”. „Eroii au dreptul la un respect veșnic, mor pentru o cauză națională și este un exercițiu de demnitate națională, toate statele își îngrijesc mormintele de război, se îngrijesc de memoria celor care au murit pentru cauza statului respectiv, deci asta nu încape în discuție”, conchide Mioara Balosin și arată că încă de atunci Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a cerut insistent ca osemintele să fie readuse în gropile inițiale. Numai că cerințele imperative ale autorităților statului ca protopopiatul să refacă mormintele pe locurile inițiale au rămas fără răspuns. Dintr-un motiv obiectiv.
Între timp protopopul a vândut noile parcele către diverși cetățeni ai Făgărașului, oameni cu dare de mână, dispuși să scoată bani buni din buzunar pentru un loc de veci atât de bine poziționat. Și uite așa, de atunci lucrurile au rămas în aer. Osemintele stau tot sub sensul giratoriu din oraș într-o groapă betonată ce aduce mai degrabă a canal. Din delăsare, gaura de acces nici măcar nu are o ușă, ci o bucată de scândură bătută în cuie pe care o mai mută din când în când vântul sau curioșii care dau pe acolo. Cruce nu există la căpătâiul lor, ci un semn de circulație care obligă autoturismele și camioanele care circulă continuu pe acolo să ocolească prin dreapta. Noul primar de Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, promite să remedieze situația și să mute osemintele într-un alt cimitir din oraș unde au fost rezervate deja parcele individuale pentru toți cei 15 eroi români de sub asfalt.
„Există stipulat atât în legislația națională cât și în cea internațională în domeniu faptul că mormintele și operele comemorative de război trebuie conservate în starea lor inițială. Un alt principiu este acela că fiecare mort de război trebuie comemorat individual, adică trebuie să aibă parte de un mormânt singular”Mioara Balosin
Presa locală scrie de ani buni despre această mutare de oseminte. Lucia Baki, directorul ziarului Monitorul de Făgăraş a fost jurnalistul care a ajuns la faţa locului chiar atunci când excavatoarele scoteau osemintele