Pandemia a oferit și oportunități. România le-a ratat

În perioadele de criză, statele europene (și nu numai) măresc investițiile publice și - profitând de oportunitatea că pot eluda unele constrângeri - adoptă o serie de programe protecționiste, menite să sprijine producția industrială locală. Și în anul pandemiei, 2020, țări precum Danemarca, Franța, Germania sau Ungaria și-au impulsionat industriile naționale, relansând chiar câte un sector întreg. România însă, nu se poate lăuda cu astfel de măsuri, în afara celor care i-au încurajat pe întreprinzători să se împrumute, astfel că și producția industrială a consemnat scăderi de până la 40% în primele 7 luni din acest an. Pe fondul lipsei de viziune a Guvernului, oportunitățile oferite de criza coronavirus au fost, rând pe rând, ratate, efectul fiind acela că peste 90% din sectoarele monitorizate de statisticile oficiale au ieșit pe minus.

Producția industrială a scăzut - pe medie - cu 14,9% ca serie brută, în primele 7 luni din 2020 față de perioada similară din anul trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). O analiză pe domenii de activitate ne arată că din cele 35 de sectoare industriale structurate de INS, nu mai puțin de 32 au suferit declinuri, iar dintre acestea, patru au scăderi de peste 30% și 20 de peste 10%.

Cel mai prost se prezintă extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu un recul al producției de 39,1%. Urmează tăbăcirea şi finisarea pieilor (-34%), apoi repararea și întreţinerea maşinilor (-33,8%). Pe locul al patrulea în clasamentul căderilor se situează fabricarea autovehiculelor de transport rutier, cu o reducere de 30,1%. O diminuare importantă, de 13,8%, a consemnat și domeniul conex, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fapt ce denotă un șoc puternic resimțit de întreaga industrie auto. Top 5 scăderi este încheiat de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-26,9%).

La polul opus, puținele creșteri din primele 7 luni ale anului, dar și acestea modeste, apar la sectoarele producătoare de medicamente (+3%), produse din tutun (+2,5%), respectiv substanțe și produse chimice (+1,7%). Diminuări ușoare au înregistrat fabricarea calculatoarelor şi a produselor optice (-1,4%) și industria alimentară (-2,3%).

Pârvan: Relansarea, posibilă prin achiziții directe

Pandemia COVID-19 era pentru guvernanți o oportunitate de a mobiliza producția internă, dar această oportunitate nu a fost fructificată, consideră reprezentanții patronatelor. „Un exemplu simplu, banal: câte măști de protecție au fost cumpărate de statul român?”, a întrebat retoric Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Acesta a punctat că, pe timpul crizei, „toate țările au abandonat licitațiile și au efectuat achiziții directe” de la producătorii interni. „Danemarca achiziționează cu 3,6 miliarde de euro un submarin fără să anunțe licitație în Jurnalul European”, a spus Pârvan.

„Ungaria, prin compania publică MOL, construiește un combinat chimic cu o investiție de 1,2 miliarde de euro, deci se pregătește să prelucreze gaz natural, deși nu deține în subsolul său această resursă. Noi o deținem, dar nu avem pentru ce să o prelucrăm”, a menționat oficialul AOAR. El a subliniat că Germania și Franța realizează două fabrici de baterii auto electrice, produs pentru care România dispune de materii prime, pe care însă nu le folosește în mod profitabil. Astfel, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a eliberat licență de explorare pentru perimetrul Bihor Sud, cu zăcăminte de litiu și cobalt. „Foarte bine, dai licență, dar atunci spui că vrei aici fabrică de baterii”, a explicat Cristian Pârvan. În opinia sa, „noi nu avem o politică industrială, o politică energetică, o politică de mediu”.

Cîțu se agață de creșterile față de… 2015

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, are o viziune pozitivă în ce privește evoluția producției industriale. El a postat, pe pagina sa de Facebook, un text intitulat „Revenirea industriei, în acest context global extrem de dificil”. Ministrul argumentează prin faptul că în iulie a intervenit o majorare de 8% ca serie brută, dar aceasta față de luna precedentă, iunie 2020, el postând și un grafic al INS cu evoluțiile față de anul 2015. O comparație a evoluțiilor pe termen mai îndelungat, primele șapte luni ale anului, arată o scădere de 14,9% în 2020 față de 2019, evident pe fondul crizei coronavirus. Datele INS de anul trecut arată că în intervalul ianuarie-iulie, declinul a fost de numai 0,9%, de peste 16 ori mai mic în raport cu ianuarie-iulie 2018. Dinspre Finanțe mai răzbate o notă de optimism: „Este deja din ce în ce mai clar că am eliminat toate scenariile apocaliptice pentru economia României. Scenariul nostru de bază, cu o revenire în V a economiei în 2020, este acum acceptat de toată lumea”, spune Florin Cîțu.

În luna iulie, producția industrială din România a avut o scădere de 7,4% - mai mare decât media UE (7,3%), dar mai mică decât media zonei euro (7,7%).

Industria producătoare de autovehicule a scăzut cu peste 30%, iar cea producătoare de componente - cu aproape 14% în primele 7 luni din acest an

TABEL 1

Top 5 scăderi de producție

                                                               Sursa: INS

TABEL 2

Top 5 creșteri de producție

Sursa: INS