Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adrian Negrescu: „România trebuie să renunțe la steroizii consumului pe datorie”. Ce măsuri urgente cere economistul
Mesajul transmis de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declanșat noi dezbateri despre starea reală a economiei și despre riscurile uriașe generate de deficitul bugetar și de consumul alimentat prin împrumuturi. Analistul financiar Adrian Negrescu consideră că avertismentul venit din partea BNR reprezintă unul dintre cele mai dure semnale lansate în ultimii ani despre vulnerabilitățile economiei românești.
Potrivit economistului, România nu mai poate continua modelul bazat pe cheltuieli excesive, finanțate prin datorii și deficite uriașe. În opinia sa, efectele unei astfel de politici economice se văd deja în inflația ridicată, în scăderea puterii de cumpărare și în presiunea uriașă pusă pe bugetul de stat.
„România trebuie să renunțe la steroizii consumului pe datorie”, a transmis Adrian Negrescu, într-o analiză care explică implicațiile mesajului lansat de Mugur Isărescu.
Inflația riscă să afecteze grav veniturile populației
Analistul financiar susține că economia nu poate fi alimentată la nesfârșit prin împrumuturi fără consecințe serioase asupra nivelului de trai. Potrivit acestuia, creșterea accelerată a consumului intern, susținută artificial din bani împrumutați, produce efecte directe asupra inflației.
„Nu ne putem finanța la nesfârșit consumul intern prin împrumuturi și deficite bugetare uriașe, fără a genera o inflație care să devoreze veniturile oamenilor”, a explicat economistul.
În acest context, mesajul transmis de guvernatorul BNR vine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni economice tot mai mari, iar deficitul bugetar continuă să fie una dintre cele mai mari probleme structurale ale statului.
Specialiștii avertizează că menținerea unui nivel ridicat al cheltuielilor publice, fără investiții productive și fără o colectare eficientă a taxelor, poate conduce la creșterea costurilor de finanțare și la noi scumpiri.
Fondurile europene, văzute drept singura soluție reală pentru dezvoltare
În analiza sa, Adrian Negrescu afirmă că principala șansă a României pentru a evita o criză economică profundă este reprezentată de absorbția accelerată a fondurilor europene și a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Economistul consideră că aceste resurse financiare reprezintă singura sursă de finanțare majoră care nu produce efecte inflaționiste și care poate susține investițiile fără să împovăreze suplimentar datoria publică.
„Salvarea vine din absorbția totală și rapidă a fondurilor europene și a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceste miliarde reprezintă o sursă de finanțare complet non-inflaționistă. De fapt, sunt singurele fonduri pe care ne putem baza, în prezent, pentru investiții”, a explicat analistul financiar.
În plus, acesta atrage atenția că fondurile europene au și un rol strategic în stabilizarea economiei, inclusiv prin menținerea echilibrului cursului valutar și reducerea presiunii asupra dobânzilor.
Critici dure pentru cheltuielile considerate neproductive
Adrian Negrescu vorbește și despre necesitatea schimbării modului în care statul cheltuiește banii publici. Analistul critică finanțarea unor proiecte pe care le consideră neesențiale în actualul context economic și cere redirecționarea banilor către infrastructura mare.
„Este absolut necesară redirecționarea urgentă a cheltuielilor publice de la programele clientelare precum Anghel Saligny către marile proiecte de infrastructură de transport și energie”, a transmis acesta.
Economistul susține că investițiile în autostrăzi, energie și infrastructură logistică pot genera efecte economice reale și pot sprijini dezvoltarea mediului privat.
„O autostradă nouă nu generează inflație, ci conectează o fabrică locală la o piață de desfacere mai largă, scăzând costurile de transport și stimulând afacerile reale”, a explicat Adrian Negrescu.
În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii reprezintă unul dintre puținele motoare economice capabile să stimuleze competitivitatea și să atragă investiții importante în economie.
Digitalizarea ANAF și combaterea economiei subterane
Un alt punct esențial abordat de analistul financiar vizează reforma sistemului fiscal și creșterea gradului de colectare a taxelor. Adrian Negrescu consideră că statul trebuie să accelereze digitalizarea administrației fiscale și să utilizeze instrumente moderne pentru combaterea evaziunii.
Acesta susține că implementarea completă a sistemelor digitale precum ANAF e-Factura, e-TVA și e-Transport poate reduce pierderile uriașe din economie și poate aduce venituri suplimentare importante la buget.
„Implementarea totală, fără blocaje tehnice, a sistemelor digitale precum e-Factura, e-TVA și e-Transport, cuplate cu o analiză de risc bazată pe inteligență artificială, este obligatorie”, a declarat economistul.
Potrivit acestuia, economia subterană continuă să afecteze grav bugetul României, iar fără o colectare eficientă a taxelor va fi imposibilă reducerea deficitului bugetar.
Reducerea risipei din sectorul public, o condiție esențială
Analiza lui Adrian Negrescu scoate în evidență și problema cheltuielilor excesive din administrația publică. Economistul avertizează că statul nu poate cere prudență și sacrificii din partea mediului privat în timp ce instituțiile publice continuă să consume resurse fără rezultate clare.
„Nu poți impune austeritate sau prudență mediului privat dacă aparatul de stat continuă să risipească resurse în mod nejustificat”, a transmis acesta.
Analistul cere reducerea cheltuielilor neesențiale, eliminarea achizițiilor ineficiente și introducerea unor criterii stricte de performanță în administrație.
În același timp, acesta consideră că digitalizarea completă a birocrației ar reduce semnificativ costurile și ar simplifica relația dintre stat și antreprenori.
Efectele sociale ale măsurilor anti-inflaționiste
Adrian Negrescu vorbește și despre impactul social al măsurilor economice menite să combată inflația. Potrivit acestuia, scăderea salariilor în termeni reali afectează în special categoriile vulnerabile ale populației.
Economistul consideră că statul trebuie să renunțe la subvențiile acordate generalizat și să ofere ajutoare țintite exclusiv persoanelor care au cu adevărat nevoie de sprijin.
„Plafonarea prețului la energie pentru absolut toți consumatorii a costat bugetul de stat miliarde de euro care puteau fi folosiți în alte sectoare”, a explicat analistul.
Acesta propune o „protecție socială chirurgicală”, orientată strict către cetățenii vulnerabili, în timp ce economiile realizate ar trebui folosite pentru reducerea deficitului bugetar.
„Pastila amară” pe care România trebuie să o accepte
În concluzia analizei sale, Adrian Negrescu avertizează că România trebuie să accepte o perioadă dificilă pentru a putea obține stabilitate economică pe termen lung.
„În esență, impasul actual poate fi depășit doar dacă economia României renunță la steroizii consumului pe datorie. Pastila amară a stagnării temporare a puterii de cumpărare este prețul corect care trebuie plătit astăzi pentru a asigura o stabilitate financiară reală pentru viitor”, a transmis economistul.
Mesajul său vine într-un moment sensibil pentru economia românească, marcat de presiuni bugetare, inflație și incertitudine economică, iar avertismentele lansate de BNR și de specialiști arată că următoarele luni vor fi decisive pentru stabilitatea financiară a țării.
Citește pe Antena3.ro
