Însă studiul publicat în revista Nature a constatat că hidrogenul a jucat un rol în creșterea temperaturilor, ajutând metanul, un puternic gaz cu efect de seră, să rămână mai mult timp în atmosferă, potrvit france24.com.
Emisiile de hidrogen au crescut între 1990 și 2020, contribuind cu o fracțiune de grad - sau 0,02°C - la creșterea de aproape 1,5°C a temperaturilor medii de la perioada preindustrială, conform studiului.
„Avem nevoie de o înțelegere mai profundă a ciclului global al hidrogenului și a legăturilor sale cu încălzirea globală pentru a sprijini o economie a hidrogenului sustenabilă și sigură din punct de vedere climatic”, a declarat Rob Jackson, omul de știință de la Universitatea Stanford, autorul principal al lucrării.
Studiul, realizat de un consorțiu internațional de oameni de știință, cunoscut sub numele de Global Carbon Project, a constatat că creșterea emisiilor de hidrogen se datorează în mare parte activității umane.
Creșterea sa este legată de creșterea emisiilor de metan de către combustibilii fosili, animalele și gropile de gunoi, au declarat cercetătorii.
Cele două molecule sunt interconectate: metanul produce hidrogen atunci când se descompune în atmosferă.
Deși hidrogenul în sine nu este un poluant, acesta contribuie indirect la încălzire prin absorbția detergenților naturali care distrug metanul, un gaz cu efect de seră puternic, cu o durată de viață mai scurtă decât dioxidul de carbon.
„Mai mult hidrogen înseamnă mai puțini detergenți în atmosferă, ceea ce face ca metanul să persiste mai mult timp și, prin urmare, să încălzească clima mai mult timp”, a declarat autorul principal al studiului, Zutao Ouyang, profesor asistent de modelare a ecosistemelor la Universitatea Auburn din Alabama.
Interacțiunile sale cu detergenții naturali afectează, de asemenea, formarea norilor și produc gaze cu efect de seră, cum ar fi ozonul și vaporii de apă stratosferici.
Alte surse de hidrogen în atmosferă din 1990 includ scurgerile provenite din producția industrială de hidrogen.
Hidrogenul poate fi produs prin trecerea unui curent electric prin apă pentru a o separa între hidrogen și oxigen, un proces numit electroliză.
Astăzi, însă, cea mai mare parte a hidrogenului este produsă din gaze naturale sau cărbune în procese mari consumatoare de energie care emit cantități mari de dioxid de carbon.
Scopul este de a produce hidrogen „verde” la scară largă folosind energie regenerabilă, dar procesul este costisitor, iar sectorul s-a confruntat cu obstacole considerabile.