Jurnalul.ro Ştiri Justitie Parchetul european, probleme și fără Kovesi

Parchetul european, probleme și fără Kovesi

de Dan Constantin    |   

Sforile care se trag la Bruxelles pentru a rezolva ,,problema Kovesi” reprezintă doar o parte, cea mai vizibilă, a controverselor din jurul Parchetului European(EPPO). Instituția care ar trebui să funcționeze la sfârșitul anului viitor naște multe întrebări legate de aspectele constituționale din țările membre ale Uniunii Europene care au aderat la ideea înființării acestui parchet supranațional. Sisteme juridice consolidate par să accepte cu mari rezerve cuplarea cu o instituție nouă care se suprapune în atribuții cu autorități naționale.

 ,,,Puterile în afara normelor ale parchetului  european” este titlul semnificativ al articolului din cotidianul francez,,Le Monde” apărut în ediția din 20 august. La șase ani de la ideea înființării acestei instituții, care nu a obținut în 2017 consensul în Consiliul European, încep să fie ridicate noi semne de îngrijorare chiar și în țările-22 din cele 28 ale UE- care au aderat la convenția privind EPPO. Autorul articolului citat semnalează că apropierea datei de operaționalizare a parchetului european creează agitație în magistratura franceză. Ministerul Justiției pregătește un ,,delicat proiect de lege organică” pentru a fi avansat spre Parlament până în vara anului 2020. Legiuitorul francez trebuie să găsească soluții la deciziile restrictive considerate ,,contradictorii” ale acestui proiect european.

 

 Prerogative pentru ,,un monstru juridic”

 

În sistemul francez, marile anchete, inclusiv marile infracțiuni economico-financiare, sunt conduse de judecătorul de instrucție, complet independent, faptele fiind sesizate de procuror. Parchetul european are în atribuțiile principale cercetarea fraudelor cu fonduri europene, cu daune mai mari de 10 mii euro și fraudele la returnări transfrontaliere de TVA cu daune de peste 10 milioane de euro. Înseamnă că în aceste cazuri de infracțiuni pe teritoriul francez, procesul de cercetare este luat din prerogativa judecătorului de instrucție și plasat procurorului european, a cărui independență este sacrosantă, ruptă de orice legătură cu sistemul național. Sistemul francez, dar și cel din România, au prevederi clare în privința subordonării procurorilor pe linie ierarhică, sub autoritatea ministrului justiției. Articolul din ,,Le Monde” atrage atenția că se formează prin legea aflată în pregătire ,,un monstru juridic”, în care procurorii europeni au garanții de independență superioare omologilor. În plus competențele de anchetă sunt limitate pentru parchetul național. ,,Este ca și când bagi un judecător de instrucție în hainele unui procuror, dar nu declari aceasta”, comentează un specialist în drept. În sistemul francez, pentru a elimina abuzurile, doar judecătorul de instrucție poate cere în cursul cercetării judecătorului de drepturi și libertăți interceptări telefonice, localizări, capturi de imagini, arestări. Procurorul delegat european va fi un corp străin, izolat în sistemul juridic, sau anunță un trend al schimbărilor, se întreabă prestigioasa publicație franceză. Statutul judecătorului de instrucție, pus în discuție,impune însă modificări constituționale ,schimbări în structura consiliului superior al magistraturii. Autorul adaugă încă o anomalie de structură a viitoarei instituții care va avea sediul la Luxembourg. Procurorul șef european va fi flancat de un colegiu format din 22 de procurori europeni, desemnați de fiecare țară de decidenții politici. Or , asta inoculează, din start, o diminuare a ,,independenței totale” a parchetului european, desprins de instituțiile naționale.

Kovesi, șefă tot prin negocieri politice

Suspiciunile lansate de ,,Le Monde” privind credibilitatea noii arhitecturi judiciare europene este legată și de numele Codruței Kovesi portretizată cu subtilă ironie ,,ca o icoană a luptei anticorupție în România”. Ea are calea deschisă spre funcție după ce Parisul a renunțat la jumătatea lunii iulie să mențină susținerea pentru candidatura lui Jean Francois Bonhert din rațiuni ,,de noi echilibre diplomatice între Parlament, Comisie și Consiliu European”. Adică, la fel ca la numirile în cele două mandate la DNA, Kovesi poate accede la funcția de la parchetul european tot prin negocieri politice netransparente și contorsionate.

,,Icoana anticorupției”-Kovesi Laura Codruța- este doar o parte a problemei Parchetului European

,La șase ani de la ideea înfiiințării acestei instituții, care nu a obținut consensul în Consiliul European în 2017, încep să fie ridicate noi semne de îngrijorare, chiar și în țările-22 din cele 28 ale UE - care au aderat la convenția EPPO.

Le Monde

Subiecte în articol: parchetul european kovesi
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri