De asemenea, se propune ca partidele să păstreze în conturile proprii sumele din subvenții necheltuite până la sfârșitul anului. Formațiunile ar trebui, de asemenea, să poată restitui împrumuturile către persoane fizice sau juridice într-un termen de cinci ani, în loc de trei, iar, dacă nu le poate restitui, cu acordul părților, aceste împrumuturi să se poată constitui donație. Mai mult, partidele și-ar putea vinde terenurile și clădirile din patrimoniu, dacă au trecut cel puțin 15 ani de la dobândirea lor.
Proiectul de lege ajuns pe masa Camerei Deputaților are numărul PLX 516/2023 și vizează modificarea legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, el fiind inițiat de actualul președinte al Camerei Deputaților, socialul Alfred Simonis, împreună cu actualul ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Ștefan Oprea, acesta din urmă în calitate de senator.
Cei doi social-democrați explică, în cuprinsul expunerii de motive, că, dacă în anul 2016 existau înregistrate, în România, 84 de partide politice, în 2022 numărul acestora a crescut la peste 200. În aceste condiții, „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se află în imposibilitatea de a efectua anual controalele la toate aceste partide politice”.
Parlamentarii inițiatori susțim că modificările pe care le propun la textul de lege aflat în vigoare vizează finanțarea privată a partidelor politice, fiind stabilite limitele maximale privind încasarea cotizațiilor în numerar. „Sunt incluse proceduri suplimentare referitoare la împrumuturi și la termenul maxim de returnare de cel mult cinci ani, precum și la bunurile care pot face obiectul contractelor de împrumut de folosință. (…) Pentru a promova pluralismul politic, finanțarea publică ar trebui extinsă și dincolo de partidele mari reprezentate în Parlament, pentru a include și alte partide care prezintă candidați la alegeri și beneficiază de sprijinul electoratului. Acest lucru este deosebit de important în cazul partidelor noi, cărora ar trebui să li se ofere posibilitatea de a participa la competiția electorală pe baza egalității de șanse. Se propune ca 25 de procente din bugetul anual acordat partidelor politice să fie împărțite acestora proporțional cu numărul de voturi valabil exprimate la alegerile locale, dacă au obținut cel puțin 25 de mandate”, se mai arată în documentul citat.
Cotizații, doar prin bancă
În forma actuală, legea supusă modificărilor precizează, la articolul 3, alineat 2, că „partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancțiunea nulității absolute, însoțite de documente de predare-primire, în contract prevăzându-se modul și termenul de restituire a acestora”. Proiectul de lege vizează înlocuirea acestei prevederi cu aceea că „partidele politice nu pot obține venituri din alte surse de finanțare decât cele prevăzute de lege”.
Mai mult, cei doi inițiatori propun abrogarea alineatelor 3, 4, 5, 6, 7 și 8 ale articolului 3, care reglementează că termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, că împrumuturile în bani care nu sunt restituite în 3 ani se pot constitui donații numai cu acordul părților, că împrumuturile mai mari de 100 de salarii de bază minime brute pe țară se supun condițiilor de publicitate, că acordarea de împrumuturi de către partidele politice către persoanele fizice sau juridice este interzisă și că partidele politice au obligația de a-și organiza contabilitate proprie.
În schimb, se propune introducerea, în cuprinsul articolului 5 din legea în vigoare, a două noi alineate, conform cărora cotizațiile a căror valoare individuală depășește 3 salarii de bază minime brute pe țară se vor încasa numai prin conturi bancare, iar cotizațiile membrilor de partid pot proveni numai din venituri proprii ale acestora.
În continuare, proiectul de lege dorește stabilirea datei de 31 martie a anului următor până la care partidele politice au obligația de a publica, în Monitorul Oficial al României, cuantumul total al veniturilor din cotizațiile obținute în anul fiscal precedent, precum și lista membrilor care au plătit, în anul fiscal precedent, cotizații a căror valoare însumată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară. În forma aflată în vigoare, termenul este 30 aprilie.
O altă modificare propusă vizează faptul că Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să publice pe pagina proprie de internet informațiile comunicate, până la data de 30 iunie a anului în care se face această comunicare.
Donațiile sunt legale dacă provin din venituri proprii
Lucrurile nu se opresc aici. Proiectul de lege propune ca donațiile primite de un partid politic de la o persoană fizică în decursul unui an să poată fi de până la 100 de salarii de bază minime brute pe țară și să poată proveni numai din veniturile proprii ale donatorului.
De asemenea, donațiile primite de un partid politic de la o persoană juridică într-un an ar trebui să fie de maximum 300 de salarii de bază minime brute pe țară și să provină exclusiv din veniturile proprii ale donatorului.
În continuare, proiectul de lege în discuție vrea să instituie măsura ca partidele politice să poată încheia contracte de împrumut de la persoane fizice sau de la persoane juridice având ca obiect sume de bani, însă în contract să se prevadă modul și termenul de restituire a acestor sume. „Împrumuturile contractate de la persoane fizice și juridice, cu excepția celor de la bănci, vor fi încheiate numai prin acte autentice notariale, sub sancțiunea nulității absolute. Acestea pot proveni doar din venituri proprii, iar termenul de restituire nu poate fi mai mare de cinci ani”, se arată în această inițiativă legislativă.
De asemenea, se precizează că împrumuturile care nu sunt restituite în termenul prevăzut se pot constitui donații numai cu acordul scris al părților, fără a depăși plafonul reglementat. Partidele politice pot, pe de altă parte, să încheie și contracte de împrumut de folosință a bunurilor imobile cu destinația de sedii. Acest împrumut de folosință poate proveni numai de la o persoană fizică sau juridică care deține proprietatea asupra acelui imobil.
O altă prevedere avută în vedere este aceea conform căreia sumele de bani împrumutate de un partid politic într-un an nu pot depăși 0,025 la sută din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Iar donațiile în bani a căror valoare depășește 3 salarii de bază minime brute pe țară se pot efectua numai prin viramente bancare.
Subvenția, cheltuielile electorale și tranzacțiile imobiliare cu bunuri din patrimoniu
O prevedere interesantă introdusă în acest proiect de lege se referă la faptul că partidele pot înstrăina bunurile imobiliare. Astfel, „înstrăinarea terenurilor și clădirilor de patrimoniu poate fi făcută, dar numai după cel puțin 15 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepția partidelor politice aflate în curs de dizolvare”.
Modificări legislative sunt propuse și în legătură cu subvenția primită de la bugetul de stat de către partide. Astfel, se propune ca subvenția de la bugetul de stat să se acorde începând cu luna următoare publicării rezultatelor alegerilor, iar cererile de plată să se reînnoiască anual.
Cei doi parlamentari PSD propun, totodată, ca un procent de 20-25 la sută din bugetul anual acordat partidelor politice să fie împărțit proporțional cu numărul de voturi valabil exprimate primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor județeni și ai Consiliului General al Municipiului București, dacă au obținut cel puțin 25 de mandate de consilier județean sau de consilier general.
Mai mult, sumele provenite din subvenția la bugetul de stat trebuie să fie folosite de partide exclusiv pentru cheltuielile de finanțare, cheltuielile de personal, cheltuielile cu publicitatea politică și pentru finanțarea campaniilor electorale, în proporție de 60% - 30% - 30%. Este, de asemenea, interzisă folosirea veniturilor din subvenții cu altă destinație.
Cine ia 3% în alegeri, ia și bani de la stat
Și în legătură cu materialele de propagandă electorală se propun modificări. Spre exemplu, partidele vor putea folosi numai afișe cu dimensiunea de 500 milimetri/ 350 milimetri, materialele de propagandă audio-video să fie difuzate doar în mass-media audiovizuale, publicitatea să fie făcută prin presa scrisă, având voie să împartă materiale de propagandă electorală online, prin broșuri și pliante. Însă partidele politice și candidații care au un interes direct nu vor putea produce aceste materiale de propagandă electorală în regie proprie.
În legătură cu rambursarea cheltuielilor electorale, proiectul de lege prevede că aceasta se poate face dacă s-au obținut 3% din voturile valabil exprimate, prin cumularea voturilor exprimate pentru toate consiliile locale și de sector, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și pentru toate candidaturile de președinte de consiliu județean, primar sau primar al Capitalei, iar, la nivel central, dacă s-au obținut 3% din voturile valabil exprimate la nivel național.
„În cazul în care partidul, alianța politică sau organizația care participă la alegerile locale nu a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național și nici minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale județene, AEP rambursează acestora numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripției electorale comunale, orășenești, municipal, județene, de sector sau de Capitală, în situația în care a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate în respectiva circumscripție electorală”, mai prevede acest proiect de lege.
Guvernul cere „revizuirea” legii. BNR susține că proiectul încalcă Tratatul UE
Propunerea legislativă a primit avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social și din partea Consiliului Legislativ, însă, în punctul de vedere transmis de către Banca Națională a României, se precizează că soluția propusă referitoare la constituirea drept donație a împrumuturilor nerambursate în termen de 5 ani „este contrară principiului creditării sănătoase”, așa cum este reglementat în legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele de creditare. De asemenea, în opinia BNR, proiectul de lege este incompatibil cu prevederile statutului Băncii centrale și cu Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.
De cealaltă parte, Guvernul României, condus de Marcel Ciolacu, a transmis un punct de vedere potrivit căruia proiectul de lege ar trebui să fie analizat și de către Curtea de Conturi. „Se propune ca sumele necheltuite de partide până la sfârșitul anului și dobânzile aferente să rămână în posesia partidelor. Considerăm că această prevedere ar însemna o discriminare pentru alte activități finanțate de la buget”, arată Executivul, care adaugă că se impune reanalizarea întregului proiect de lege. În documentul înaintat Legislativului, Palatul Victoria precizează că rămâne la latitudinea Parlamentului oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.
Fapt care s-a și împlinit, parțial, în sensul că proiectul de lege a trecut de Senat, pe data de 12 septembrie, tacit, întrucât s-a împlinit termenul de adoptare tacită prevăzut de Constituție. În această formă, legea a ajuns la Camera Deputaților, care este și forul decizional, fiind transmisă pe masa Comisiei Juridice. Termenul pentru depunerea raportului final a fost stabilit pentru data de 5 octombrie.