Acest proiect este inedit, inițiatorul lui afirmând că demersul „vine în sprijinul demersurilor de combatere a fenomenului de corupţie din Camera Deputaţilor şi a preîntâmpinării fenomenului «etno – business» care a luat amploare la nivelul instituţiei şi împotriva practicilor de dinamizare politică a identităţii etnice.
Parlamentarul susține că proiectul de modificare creează o procedură-filtru împotriva „practicilor înşelătoare cu privire la falsa apartenenţă a unor «reprezentanţi» ai unor etnii apărute cu 22 ani în urmă, la aceste grupuri etnice care au un impact bugetar major”.
Concret, Grosaru vrea să introducă în Regulament reglementarea conform căreia comisia de validare a mandatelor de deputați să verifice și să se pronunțe asupra îndeplinirii de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au obținut mandate de deputat a șase condiții.
Condiții pentru validarea mandatelor
Prima condiție ar fi aceea a deținerii de către asociație a organelor de conducere, administrative și de control statutare. Apoi, să fie înregistrate în Registrul Național ONG de la Ministerul Justiției. De asemenea, trebuie să fie înregistrată la Ministerul Finanțelor.
O altă condiție este aceea a activității neîntrerupte de cel puțin 25 de ani în interiorul etniei pe care o reprezintă, după care să aibă un număr semnificativ de membri cetățeni români aparținând etniei pe care o reprezintă. Asociația nu trebuie să fi făcut sau să fie implicată în activități contrare ordinii publice.
Potrivit proiectului de hotărâre, comisia de validare urmează să propună invalidarea alegerii unui deputat reprezentând o organizație a minorităților naționale în cazul în care deputatul nu face dovada apartenenței la minoritatea etnică respectivă sau dacă organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale din partea căreia a candidat.
Acest proiect de hotărâre a fost depus la Camera Deputaților în 11 noiembrie 2024, este inițiat doar de deputatul Andi Grosaru și a intrat în dezbaterea Comisiei pentru Regulament, care are termen să finalizeze raportul până în data de 10 decembrie.
Exemplele lui Grosaru
Deputatul inițiator susține că „din practicile de corupţie instituite la nivelul instituţiei, a reieşit că organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu îndeplinesc condiţiile participării la alegeri se regăsesc, totuşi, în procesul electoral. Se dă exemplul Uniunii Bulgarilor din Banat – România, care „a fraudat bugetul de stat cu suma de 3.965.383 lei, conform procesului-verbal nr. 166 din 01.02.2018 încheiat de Ministerul Finanţelor Publice (...). Uniunea (...) este înregistrată, totodată, cu acelaşi nume, dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei (...), cu două rânduri de organe de conducere diferite şi cu două Coduri de Înregistrare Fiscală diferite la Ministerul Finanţelor Publice (...), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral”.
Parlamentarul mai dă și exemplul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, care „nu are capacitate de exerciţiu şi nici capacitate de folosinţă pentru o perioadă mai mare de 5 ani. (...) De asemenea, această organizaţie nu deţine organe de conducere înregistrate în mod legal care să poată semna în mod valabil documentele organizaţiei”. Despre Uniunea Sârbilor din România, Andi Grosaru susține că „este o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sârbe cu două Coduri de Înregistrare Fiscală diferite la Ministerul Finanţelor Publice (...), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu acelaşi nume şi cu două coduri de înregistrare fiscală este cea care participă la scrutinul electoral”.
Nici UDMR nu lipsește de pe lista „neagră” a inițiatorului proiectului de hotărâre
Lista deputatului neafiliat continuă cu Asociația Liga Albanezilor din România, care „este o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sârbe cu două Coduri de Înregistrare Fiscală diferite la Ministerul Finanţelor Publice (...)”, precum și cu Uniunea Culturală a Rutenilor din România, „înregistrată cu acelaşi nume, dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei (...), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu sub acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral”.
În documentul citat, se mai afirmă că Asociația Macedonenilor din România „este înregistrată cu acelaşi nume, dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei (...), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu sub acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral.”.
Nu a scăpat nici UDMR, despre care parlamentarul respectiv afirmă că „potrivit principiului egalităţii de tratament, trebuie să îşi definească calitatea de participant la alegerile parlamentare, întrucât aceasta este o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale maghiare, iar pe de altă parte este tratată ba ca partid parlamentar european, fiind finanţat de la bugetul Uniunii Europene, ba ca partid politic parlamentar românesc. Nu în ultimul rând, nu este clară situaţia privind tratamentul din punct de vedere juridic al acestei entităţi, cu atât mai mult cu cât deconturile sumelor de bani cheltuite cu titlu de cheltuieli electorale sunt decontate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin contul prevăzut la Art. 38 din Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale şi de către Autoritatea Electorală Europeană a Parlamentului European (The Authority for European Political Parties and European Political Foundations), organizaţia primind, la nivel naţional, deja finanţare de la Guvernul României prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, astfel încât nu se ştie care dintre cele trei forme de organizare cu acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral pentru alegerile parlamentare”.