De această dată, printr-un proiect de lege, demers în care este susținut de peste 100 de parlamentari. Conform inițiativei legislative, 426 de urși pot fi vânați, anual, ca măsură de prevenție pentru înmulțirea necontrolată a acestor mamifere, la care se mai adaugă 55 de exemplare din cota de intervenție, adică acei urși care deja au atacat oameni, animale domestice și gospodării.
Inițiativa legislativă pusă marți în dezbatere la Senat, în procedură de urgență, a fost semnată de 103 parlamentari din mai multe formațiuni politice - UDMR, PSD și PNL - și vizează modificarea şi completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic (L. 407/2006), precum şi a OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora.
Modificările propuse vin ca urmare a situației din prezent creată, în principal, „de managementul defectuos al populației de urs brun din România, ca urmare a deciziei din 2016 privind stoparea efectuării studiilor de estimare ştiinţifică a speciei şi a emiterii cotelor de vânătoare”.
Numărul atacurilor a crescut alarmant
România se confruntă cu o situație alarmantă privind populația de urs brun, spun inițiatorii, situaţie reflectată în numărul crescut a conflictelor om-urs, care în ultimii ani a dus la zeci de persoane omorâte sau mutilate de către specia de urs brun și o creştere exponențială a cheltuielilor statului privind despăgubirile.
„Specialiştii confirmă alterarea comportamentului natural al urşilor, daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, dar și scăderea acceptanţei/toleranței populației locale față de prezența urşilor în comunități, în culturile agricole, livezi și în anexele gospodărești.
În acest context, protejarea vieții umane şi a bunurilor populației trebuie să fie principalul aspect al măsurilor privind managementul populației de urs brun, concomitent cu menținerea stării de conservare favorabile a speciei”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Prin urmare, cotele de prevenție și intervenție pentru vânătoarea de urși bruni ar trebui să fie stabilite prin lege.
Recensăminte la fiecare 2 ani
„În vederea prevenirii atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs, se aprobă pentru anul 2024 un număr de 426 exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional şi un număr de 55 exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional”, stipulează proiectul de lege, care prevedea aceleași cote și pentru anul 2025.
De asemenea, cele 426 de exemplare de urs brun vor putea fi recoltate de vânători „prin toate metodele de vânătoare admise”.
Potrivit inițiatorilor, aceste cote se bazează pe un studiu științific care arată că populația de urși din România este în creștere și că specia nu va fi afectată de intervenție. Potrivit acestui studiu, în țara noastră sunt circa 7.410-8.590 de exemplare de urs brun - una dintre cele mai mari populații din Europa (circa 40% din totalul urșilor din Europa).
Totodată, se stipulează că Ministerul Mediului trebuie să efectueze recensăminte ale populaţiei de urs la fiecare doi ani şi să stabilească, pe baza acestora, cotele de vânătoare pentru anii următori.
Studiul amintit mai sus a arătat și că sutele de relocări efectuate s-au dovedit ineficiente, deoarece urşii maturi relocați au revenit la locul de origine sau au creat conflicte în zonele de relocare şi a trebuit să fie eliminați.
„Țările europene au refuzat preluarea unor exemplare, chiar și în condițiile în care aveau habitate favorabile pentru existența urşilor, iar populațiile lor sunt într-o stare critică sau au dispărut”, au mai ținut să precizeze inițiatorii legii.
Asociaţiile de vânătoare vor trebui să preia probe genetice în cazul împuşcării, iar urşii masculi de vârf care depăşesc anumite punctaje (peste 350 puncte C.I.C.) şi femelele însoțite de pui sub 2 ani nu pot fi împuşcaţi.
Peste 14 milioane de lei este valoarea pagubelor raportate pentru perioada 2015-2021 pentru specia urs brun.
Profesorul universitar Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității Transilvania din Brașov, declara, în această vară, pentru Jurnalul, că și dacă s-ar aplica o cotă de prevenție de 800 de exemplare pe an, populația de urs brun din România nu s-ar reduce: „Totuși, dacă începe să se aplice cota de prevenție (de 426 de exemplare, propusă la momentul respective de Barna - n.r.), se poate regla puțin situația, dacă ursoaicele cu pui urcă înapoi spre păduri, de unde se vor putea extrage masculii agresivi”.
Doar 140 de exemplare pot fi împușcate, în prezent, ca prevenție
În luna iunie a acestui an, în ultima sa zi în funcția de șef al Ministerului Mediului, Tanczos Barna a semnat un ultim ordin de ministru cu privire la gestionarea populației de urși, prin care a aprobat aceleași cote de prevenire și intervenție pentru aceste mamifere, ca și în propunerea legislativă pusă acum pe masa senatorilor: 426 de exemplare putând fi îndepărtate cu scop de prevenție și 55 de exemplare în cadrul acțiunilor de intervenție.
Însă, o lună mai târziu, ministrul Mircea Fechet, care a preluat portofoliul Mediului de la Barna, a emis un nou act normativ prin care cota de prevenție a fost scăzută la o treime, la recomandările Academiei Române. Astfel, numărul maxim de derogări aplicabile la nivel național în cazul speciei urs brun este în prezent de 220 de exemplare, din care 140 de urși pot fi împușcați ca metodă de prevenție, iar 80 de exemplare în cadrul unor intervenții în caz de pericol.
Barna, criticat de ONG-uri: „Încurajează persecuția acestei specii”
În ciuda zecilor de oameni uciși sau mutilați de urși în ultimii ani, și a atacurilor tot mai frecvente ale animalelor asupra gospodăriilor, atacuri semnalate aproape zilnic de către mass-media și pe rețelele de socializare, unele organizații nonguvernamentale critică dur inițiativa legislativă depusă la Senat, de Barna, în numele celor peste 100 de parlamentari.
Proiectul de lege propus de Barna „este un proiect care ar băga România în mari probleme”, susține Gabriel Păun, președintele Agent Green, citat pe pagina de Facebook a ONG-ului. Potrivit acestuia, proiectul de lege încalcă, pe de o parte, legislația europeană, care clasează ursul la categoria specii strict protejate, dar și Convenția de la Berna, iar fostul ministru al Mediului „nu a făcut altceva decât să încurajeze persecuția acestei specii”.