„Doresc să obțin viza de flotant București contra cost. Aș dori să obțin viza de flotant pentru una din străzile din imagine. Aceasta îmi este necesară pentru înscrierea băiețelului la școala Elena Văcărescu”, este anunțul postat recent de un părinte, pe un site de vânzări, și oferă 800 de lei pentru această ștampilă, dar este dispus să dea și mai mult.
1.000 de lei spune un alt părinte, pe același site, că oferă pentru o adresă fictivă pe una dintre străzile arondate Școlii 150, din zona Eroilor.
Aceștia sunt însă doar doi dintre părinții care s-au gândit să rezolve din timp problema vizei de flotant pentru anul școlar 2023-2024, căci numărul celor dispuși să achite câteva sute de euro pentru „proximitate” - prima condiție impusă de școli pentru ca elevul să fie acceptat - crește semnificativ primăvara, în lunile de dinainte să înceapă înscrierile la clasa pregătitoare.
Schimbarea domiciliului, mai dificilă și cu implicații mai mari
Pentru a pune capăt acestui fenomen, despre care deputații neafiliați Bogdan-Alexandru Boia și Alexandru Kocsis-Cristea spun că este „generat şi încurajat de Ministerul Educaţiei”, cei doi parlamentari au pus pe masa senatorilor un proiect de lege în care propun completarea art. 19 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 cu următorul text: „înscrierea şi înmatricularea în învăţământul preşcolar şi primar a elevilor se face la unitatea de învăţământ cea mai apropiată de locuinţa copilului, definită potrivit art. 92 şi art. 496 din Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”.
„În acest fel, înscrierea copiilor în învăţământul preşcolar şi primar nu se va mai face după reşedinţa (fictivă) a părinţilor, ci după domiciliu, care este mai greu de schimbat şi care are implicaţii mai mari pentru părinţi în cazul în care vor, în mod fictiv, să îl schimbe”, explică inițiatorii, în expunerea de motive care însoțește proiectul.
În acest fel, se va asigura o dezvoltare corespunzătoare a tuturor şcolilor din România şi „nu segregarea elevilor la anumite şcoli”, mai spun cei doi deputați.
De asemenea, se va elimina situaţia în care elevii care locuiesc lângă o şcoală nu mai pot merge la respectiva unitate de învățământ deoarece părintele unui alt copil a venit cu viză de flotant. „Prin utilizarea domiciliului, circumscripţiile şcolare se vor putea face ţinând cont de populaţia de elevi”, se arată în documentul amintit mai sus.
În prezent, Ministerul Educaţiei promovează o politică a vizelor de flotant prin care părinţii care dispun de condiţii materiale superioare pot să îşi aleagă o şcoală, contrar dispoziţiilor care stabilesc circumscripţii şcolare, precizează inițiatorii proiectului legislativ.
Fenomenul vizelor, încurajat de metodologia Ministerului
Conform Codului civil, domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală, iar reşedinţa este în locul unde are locuinţa secundară.
Însă, potrivit Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar, prin domiciliu se înţelege inclusiv reşedinţa, arată parlamentarii, acuzând Ministerul Educaţiei că promovează practica stabilirii fictive a domiciliului prin intermediul vizelor de flotant.
„Se poate observa că dispoziţiile din metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei sunt contrare Codului civil deoarece stabilesc că domiciliul are în vedere şi reşedinţa şi nu domiciliul minorului conform Codului civil. De altfel, nu există nicio raţiune pentru care înscrierea unui copil să se realizeze la locuința secundară a părintelui, ceea ce ar echivala cu un efort suplimentar pentru transportul copilului la şcoală, care generează şi trafic suplimentar”, se subliniază în expunerea de motive.
180 de cereri pentru 66 de locuri
Inițiatorii legii spun că folosirea acestui tertip pentru a obține un loc într-o școală de top a căpătat amploare în ultimii ani, nu doar în Capitală, ci și în alte orașe mari din țară, și dau ca exemplu câteva situații din Constanța, unde „conducerile unor unităţi de învăţământ constănţene puse în faţa situaţiei ingrate de a «inventa» spaţii pentru copiii înscrişi în clasa pregătitoare peste locurile prevăzute în planul de şcolarizare au renunţat, rând pe rând, la laboratoare, la biblioteci, chiar şi la cancelarii”.
Situația a atins apogeul în acest an, câteva unităţi de învăţământ înregistrând atât de multe dosare încât s-a ajuns şi la câte doi-trei elevi pe un loc, precizează inițiatorii, citând din presa locală: „Este cazul Şcolii Gimnaziale nr. 39 «Nicolae Tonitza», ori Şcoala Gimnazială nr. 24 «Ion Jalea», unde pentru 88 de locuri s-au depus 170 de dosare. La Colegiul Naţional Pedagogic «Constantin Brătescu», pentru cele 44 de locuri de la clasa pregătitoare în sistem step by step s-au depus 101 cereri”.
Fenomenul vizelor de flotant s-a amplificat și în municipiul Iaşi, în contextul în care multe familii tinere și-au stabilit domiciliul în noile cartiere ridicate la periferia orașului: „Sute de părinţi apelează, în disperare de cauză, la faimoasa viză de flotant pentru a-şi înscrie micuţii în clasa pregătitoare în şcoli şi licee bune din municipiul Iaşi. Este vorba de cei care, în ultimii ani, şi-au cumpărat case sau apartamente tocmai în localităţile din zona metropolitană, precum: Miroslava, Valea Lupului, Ciurea sau Tomeşti”.