Parlamentarii bat recorduri greu de imaginat. După ce au instituit Ziua scafandrului, a rezervistului, a Dobrogei, a limbii turce sau a limbii bulgare, a familiei cu mulți copii, ca să dăm doar câteva exemple, recent aleșii s-au gândit că este cazul să celebrăm și Ziua Matematicii, Informaticii şi Ştiinţelor naturii. Proiectul, inițiat de deputatul Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, a devenit lege la mijlocul lunii aprilie, iar cu această ocazie, România a ajuns la borna a 111 zile de sărbătoare instituite prin tot felul de legi.
Pentru Ziua Matematicii, Informaticii şi Ştiinţelor naturii a fost aleasă data de 10 ianuarie a fiecărui an. Ea nu a fost stabilită întâmplător, aceasta fiind ziua de naștere a academicianului Grigore Constantin Moisil, personalitate care și-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii românești, fiind cel mai important pionier al informaticii în România, dar și unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai informaticii din lume, după cum se arată în expunerea de motive.
O sărbătoare cu tentă națională
Prin această lege, deputatul Pambuccian a dorit să dea o notă națională acestei zile, având în vedere că Ziua Internațională a Matematicii este sărbătorită în fiecare an pe 14 martie. Ea a fost recunoscută de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în 2019, după ce, anterior, data de 14 martie era marcată ca Ziua Pi (π) şi a fost sărbătorită pentru prima dată în 1988, la inițiativa Uniunii Internaționale de Matematică.
Noi sarcini pentru autoritățile locale
Conform prevederilor legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării, în bune condiţii, a manifestărilor, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. S-a mai prevăzut ca Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, să includă în programul zilei de 10 ianuarie a fiecărui an emisiuni ori aspecte de la manifestările ocazionate de sărbătorirea Zilei Matematicii, Informaticii şi Ştiinţelor naturii.
Cu o sărbătoare nu se învață matematica
Deși avem Ziua Limbii române, iar mai nou Ziua Matematicii, Informaticii şi Ştiinţelor naturii tocmai pentru a-i stimula pe elevi să se apropie de aceste materii predate în școli, realitatea arată tocmai invers. Potrivit raportului UNICEF „Worlds of Influence. Understanding What Shapes Child Well-being in Rich Countries” (Lumi Influente. Înțelegerea elementelor care modelează bunăstarea copilului în țările bogate), dat publicității anul trecut în septembrie, copiii români sunt printre elevii cu cele mai mari deficiențe de învățare din lume. În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani, dar copiii din România, alături de cei din Bulgaria și Chile, se descurcă cel mai slab.
Elevii nu sunt atrași de ceea ce se predă în școli
Luna trecută, Asociaţia District Hub în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi cu sprijinul Consiliului judeţean al Elevilor Braşov au dat publicității primul Barometru Școlar. Rezultatele acestuia ar trebui să fie îngrijorătoare pentru cei care conduc destinele învățământului românesc preuniversitar, pentru că ele sunt valabile la nivelul întregii țării. „Rezultatele obţinute descriu o realitate dură a sistemului educaţional: mai mult de jumătate dintre elevi nu sunt atraşi de ceea ce se predă sau, cel mult, acceptă şi manifestă un grad ridicat de toleranţă în raport cu informaţiile vehiculate în şcoală. Chiar dacă elevii nu sunt atraşi de conţinuturile predate, ei afirmă că înţeleg ceea ce li se predă, iar majoritatea dintre ei se bucură de faptul că profesorii interacţionează cu ei în procesul de predare”, se arată în barometru. De asemenea, relaţiile dezvoltate cu profesorii sunt mai degrabă deficitare. „Aceste date indică o problemă majoră a sistemului public educaţional din judeţul Braşov: există o ruptură în relaţiile dintre actorii educaţionali, iar aceasta este o trăsătură specifică unei perspective individualiste în educaţie”, se arată în document. De asemenea, 41 % dintre elevii braşoveni au spus că fac meditaţii şi mai mult de jumătate dintre ei spun că fac meditaţii la 1 - 2 materii. În ceea ce îi priveşte pe profesori, barometrul arată că există o „percepţie foarte bună a profesorilor despre activităţile de predare desfăşurate, ceea ce ridică semne de întrebare referitoare la instrumentele de autoevaluare pe care profesorii le deţin”.